Meeting Home
Rezumate
Program
Comitete
Contact
Sponsori
Ghid Turistic
Expozanti
Talon Sinaia
Login




Rezumate

JOI, 30 SEPTEMBRIE 2004

Cataracta

 

  1. „SENSIBILITATEA LA CONTRAST LA PACIENTII CU PSEUDOFACHIE DE CAMERA POSTERIOARA - STUDIU COMPARATIV INTRE EEC CLASICA SI FACOEMULSIFICARE"

Dr. Elena Mihai, Conf. Dr. Adriana Stanila, Dr. Anamaria Saceleanu, Dr. A. Teodoru (Sibiu)

Scopul lucrarii: Analiza comparativa a sensibilitatii la contrast la doua loturi de pacienti cu pseudofachie CP dupa EEC prin metoda clasica sau facoemulsificare.

Material si metoda: s-au luat in studiu 50 de pacienti cu pseudofachie CP, subdivizati in doua loturi a cate 25 pacienti, 25 operati prin EEC clasic si 25 pacienti operati prin facoemulsificare.

S-au determinat sensibilitatea la contrast, acuitatea vizuala si astigmometria la 7, 14, 30 de zile si 3 luni postoperator.

Testarea sensibilitatii la contrast s-a efectuat cu tabelele Pelli Robson.

Nu au fost inclusi in studiu pacientii cu alte afectiuni oculare asociate sau cu complicatii intra- si postoperatorii semnificative.

Rezultate si discutii: Valorile sensibilitatii la contrast obtinute la cele 2 loturi au fost interpretate si comparate. La 7, 14 si 30 de zile s-au inregistrat valori mai mari ale sensibilitatii la contrast in lotul pacientilor operati prin metoda facoemulsificarii, iar la 3 luni rezultatele se uniformizeaza.

Concluzii : La 3 luni postoperator rezultatele testarii sensibilitatii la contrast s-au uniformizat pentru cele 2 loturi.

 

2. „MODIFICARI IN GROSIMEA REGIUNII FOVEALE SI PERIFOVEALE MASURATE PRIN TOMOGRAFIE IN COERENTA OPTICA DUPA CHIRURGIA CATARACTEI"("THICKNESS CHANGE OF THE FOVEAL AND PERIFOVEAL REGION MEASURED BY OPTICAL COHERENCE TOMOGRAPHY AFTER CATARACT SURGERY")

Dr. Z. Biro, Dr. Z. Balla, Dr. B. Kovacs (Pecs - Ungaria)

Introduction: cataract surgery is known to elicit postoperative macular edema due to its traumatic effect.

Methods: retinal thickness values of the foveal and perifoveal (fovea + 3 mm, fovea + 6 mm) sectors and the minimum value were measured using optical coherence tomography (OCT) in fifty-five patients (28 female, 27 male, mean age: 68,6 years) underwent cataract surgery. Surgery was performed with topical anaesthesia, phacoemulsification and "in the bag" implantation of a foldable posterior chamber intraocular lens. Data were collected one day before the operation, and on the postoperative 1., 7., 30., and 60. days. Contralateral eyes of each patient served as control.

Results: no significant change of the thickness values could be measured one day after surgery. However, a significant increase could be detected on the postoperative 7., 30., and 60. days in the perifoveal 3 mm and 6 mm sectors either calculated alone or averaged toghether with the foveal value. The initial (preoperative) value of 233.9 ± 2.6 mm ( mean ± SEM, n = 384) in the 6 mm perifoveal region increased to 240.9 ± 2.7 mm ( n = 240, p < 0.01) one week, 245.3 ± 4.9 mm (n = 128, p < 0.05) one months, and 245.6 ± 6.4 mm (n = 88, p < 0.05) 2 months after the surgery, which proved to be significant. However, the relative change of macular thickness was moderate, 3.0 %, 4.9 % and 5.0 % in these moments, respectively.

In a subgroup of patients (n=27) subjected min. 6 months earlier cataract surgery on the control eyes, all of the preoperative control (operated eyes) values were found to be elevated nonsignificantly, but unambiguously as compared to the other eyes (e.g. in the 6 mm perifoveal region control eyes 237.5 ± 4.1 mm, n = 216 vs. eyes to be operated 233.5 ± 4.0 mm, n = 216, 1,7 % difference, p > 0.05).

Conclusions:

1. The (moderate) macular edema following cataract surgery could be detected using the OCT method in the postoperative 7. days - 6. months period.

2. The minimal and the foveal values are inadequate to describe the phenomenon.

3. The macular thickness values of the perifoveal 3 mm and 6 mm sectors alone or averaged together with the foveal values provide more accurate description of the postoperative macular edema.

4. Application of the highly sensible method of OCT enables the detection of the midget increase of macular thickness 6 months after cataract surgery.

 

  1. „CATARACTA "MOALE" PROBLEME DE ABORD SI REZOLVARE" film video

Dr. Gh. Anghel, Dr. Carmen Toma, Dr. Andra Macovei, Dr. Ioana Andreescu,

Dr. D. Gaibu (Bucuresti)

Scopul lucrarii: prezentarea unei experiente in ceea ce priveste cura chirurgicala a cataractelor cu nucleu moale sau fara nucleu cristalinian. Se prezinta un film video cu aspectele intalnite de echipa care a operat astfel de cataracte.

Concluzii: cataractele "moi" se comporta diferit decat cataracta senila clasica si deci necesita un abord oarecum specific.

  1. „ANALIZA PROTEINELOR CRISTALINIENE DUPA CHIRURGIA EXTRACAPSULARA A CATARACTEI; STUDIU ELECROFORETIC SI HPLC" ("ANALYSIS OF LENS PROTEINS AFTER EXTRACAPSULAR CATARACT SURGERY. AN ELECTROPHORETICAL ANDHPLC STUDY") - poster

Dr. Z. Biro, Dr. Vanda Nemes, Dr. Andrea Ludany, Dr. I. Wittmann (Pecs - Ungaria)

Purpose: post-translational modifications of lens proteins play a crucial role in the formation of cataract during ageing. Samples were obtained from diabetic and non diabetic patients after extracapsular cataract surgery (aged > 60 yrs). Cadaver lenses were used as control. To assess protein composition, electrophoretic and HPLC methodology were used.

Setting:

Pecs University, Faculty of Medicine

Samples were obtained from the Department of Ophthalmology

Biochemical analysis, Department of Clinical Chemistry

HPLC studies, 2 nd Department of Internal Medicine and Nephrological Center

Methods: Lens fragments were derived from the surgical medium by centrifugation. Samples were homogenized and stored in a buffered medium containing protease inhibitor. Soluble and insoluble protein fractions were obtained by centrifugation at 13,000 x g for 30 minutes. Total protein concentrations were measured by the Bradford method. The electrophoretic separation were performed in a 12,5 % SDS/PAG according to Laemmli. Silver intensification was used for protein detection. The whole homogenizate and the soluble fraction of samples were analysed by HPLC (Shimadzu LC-10) following Hcl hydrolysis).

Results: samples were divided into three groups: control lenses, cataractous lenses from diabetic and nondiabetic patients. The total protein contents of control samples were calculated as mg/g wet weight. Soluble proteins were given as percent of the total protein amount in each sample. According to our results, soluble proteins represented a significantly lower proportion of the total protein content in cataractous lenses in comparison with the control group. Among the soluble proteins, the crystallin-like proteins with low MW were shown as the most prominent protein fractions on the electrophoretic map. According to our HPLC analysis, signs of oxidative modifications of phenylalanine were detected in each cataractous sample. In contrast, we could not find them in the soluble fractions.

Conclusions: our results suggest that appropriate preanalytical preparation of lens samples is essential for reliable results. PAGE combined with immunoblot procedure and highly sensitive detection can be successfully used for further comparison of lens proteins in cataractous samples. In our experience, HPLC technique can be the method of choice in the analysis of post-translational modifications of lens proteins.

 

  1. „INCIDENTE SI COMPLICATII INTRAOPERATORII ALE FACOEMULSIFICARII"

Dr. R. Bala, Dr. Gh. Vlad, Dr. Adelina Bala (Sibiu)

Lucrarea prezinta un studiu al incidentelor si celor mai frecvente complicatii intraoperatorii aparute in timpul operatiei de cataracta, executate prin tehnica facoemulsificarii in cadrul sectiei de Oftalmoloige a Spitalului Militar de Urgenta Sibiu, atat in perioada "curbei de invatare" cat si ulterior, precum si modalitatile adecvate de rezolvare.

 

  1. „IMPLANTUL DE CRISTALIN ARTIFICIAL TIP „IRIS-CLAW" („ABOUT THE FIXATION OF THE IRIS-CLAW LENS")

Dr. Rado Gabor (Budapesta)

Nosocomium de Sancto Stephano nominatum

In case of no capsular support, the lens of choice is the iris fixated Artisan lens developed by Jan Worst. The difficulty of this lens type is the fixation to the iris.

Jan Worst suggested two methods:

1. Enclavation with forceps-difficult through small incision.

2. Enclavation with needle-difficult without vitreous pressure.

In this paper a modification of the second method and the fixation from the posterior iris surface will be presented.

 

7. „REZULTATE SI DIFICULTATI IN CHIRURGIA CATARACTEI LA PACIENTI DIABETICI" ("RESULTS AND DIFFICULTIES OF CATARACT SURGERY PERFORMED ON DIABETIC PATIENTS")

Dr. Z. Biro (Pecs - Ungaria)

Both, diabetes and cataract affect elderly people primarily, and cataract develops earlier and in higher rate in the diabetic population. Consequently, there are many diabetics among cataract patients.

Not only the patients’visual performance reduction, but also the difficulty encountered by the ophthalmologist in the evaluation and treatment (laser photocoagulation) of diabetic retinopathy plays an important role in the indications for cataract surgery in diabetics.

Small pupils or pupil constriction during surgery may complicate the performance of capsulorhexis and nuclear phacoemulsification. In cases of mature or posterior cortical cataract - which are common in diabetics - the rate of inadvertent posterior capsule rupture is increased. Protracted postoperative uveitis, capsulorhexis phymosis, PC-IOL decentration and treatment of PCO (posterior capsule opacification) may be more common and severe than in other patients.

The presence of significant diabetic retinopathy increases surgical risk, with more frequent intraoperative complications such as capsule rupture or vitreous loss leading to worsening of the retinopathy, and perhaps leading to rubeosis of the iris, neovascularisation of the anterior chamber angle and secondary glaucoma.

42 diabetic patients were operated with manual cataract extraction (ECCE) in 1998 and 56 were operated with phacoemulsification in 2003. The intraoperative and postoperative complications as well as the results were evaluated and compared.

 

8. „METODA ALTERNATIVA PENTRU OBTINEREA UNEI MIDRIAZE MAI EFICIENTE PREOPERATOR"

Dr. Z. Bertalan (Zalaegerszeg - Ungaria)

Title: Alternative method for a more efficient preoperative mydriasis.

Purpose: At surgical procedures in ophthalmology that need maximal mydriasis for good visiblity preoperative preparations are crucial. During this procedure in proper periods of time different mydriatics are applied by the nurses. Despite of all effort and energy in many cases the final result can be less satisfactory than expected. Operating in these circumstances is not so safe and relaxed. Because of these experiences a new method for mydriasis has been developed.

Method: Earlier in our department pupil dilatation was started in the ward well in advance before surgey. The new method allowed us to postpone and replace the beginnig of the procedure. The patient is delivered to the operating theater 20-30 minutes before the surgery. After local instillation of local anestetic a small piece of swab soaked with a special mydriatic solution is placed in the lower conjunctival fornix. Eyes closed it will be hold there for 10-15 minutes. After removal the dilatation still goes on to its possible maximal grade. For the beginning of the surgical procedure maximal level of mydriasis will be reached.

Result: This way of pupil dilatation proved to be fast, effective, long-lasting and safe. It is fast because 15-20 minutes is enough. It is effective because the maximal level of mydriasis can be reached in every cases and it lasts as long as necessary. It is safe because neither local nor systemic side effects has been experienced. Less chemicals and less personal effort is used during properativ preparation. In my lecture I'd present our method and our results with it in details.

9. „EFECTUL UTILIZARII VISION BLUE IN OPERATIA DE CATARACTA, ASPECTE CLINICE SI HISTOPATOLOGICE" film video

Dr. Narcisa Hagima, Dr. Sanda Lazar, Dr. Laura Ionascu, Dr. Paula Grigorian, Dr. Corina Sterie,
Dr. Mihaela Frasia, Dr. Irina Volintiru, Dr. I. Stefaniu (Bucuresti)

Scopul lucrarii este prezentarea practica a indicatiilor, modului de folosire si avantajelor utilizarii colorantului Vision Blue, prezentarea unui studiu privind evaluarea efectului utilizarii colorantului Vision Blue asupra endoteliului cornean, in timpul operatiilor de cataracta prin facoemulsificare, si analiza histopatologica a unui lot de capsule anterioare, prelevate in cursul operatiei de cataracta, la pacienti la care s-a utilizat Vision Blue.

Material si metoda: -se prezinta un film ce subliniaza indicatiile de utilizare ale colorantului, modul de injectare, particularitatile realizarii capsulorexisului si ale secventelor urmatoare ale operatiei de cataracta.

-studiul comparativ s-a efectuat pe doua loturi egale de pacienti , la primul dintre ele folosindu-se colorarea capsulei anterioare cu Trypan Blue 0,1%,si la al doilea neutilizandu-se coloranti de capsula anterioara.Loturile au fost eterogene din punctul de vedere al duritatii cataractei la prezentare, cantitatii de ultrasunete utilizate, varstei si sexului pacientilor.Toate interventiile au fost efectuate de aceeasi echipa operatorie,prin aceeasi tehnica operatorie si cu acelasi suport tehnic. S-a studiat densitatea medie si morfologia celulelor endoteliale, preoperator si postoperator, prin microscopie speculara.

-analiza histopatologica s-a facut pe fragmente de capsula anterioara prelevate in cursul interventiilor in care s-a utilizat Vision Blue,imediat dupa prelevare,urmarindu-se evidentierea structurilor histologice penetrate de colorant.

Rezultate . Scaderea numarului mediu si modificarea morfologiei celulelor endoteliale a fost similara in cele doua loturi. Sectiunile analizate histopatologic au aratat ca acumularea colorantului s-a facut la nivelul membranei bazale a capsulei anterioare, permitand delimitarea vizuala intraoperatorie, fata de cortexul subiacent in timpul realizarii capsulorexisului.

Concluzii. Avantajele intraoperatorii,lipsa efectelor semnificative asupra endoteliului cornean, recomanda utilizarea Vision Blue in interventiile prin facoemulsificare care necesita o mai buna vizualizare a capsulei anterioare.

 

10. „CONSIDERATII PRIVIND FACOEMULSIFICAREA CATARACTELOR MATURE SENILE; 2 ANI DE EXPERIENTA PRIVIND IMPLANTAREA CRISTALINELOR ARTIFICIALE USIOL"

Conf. Dr. M. Filip, Dr. Adina Nechita, Dr. R. Asandi, Dr. Marineta Magureanu, Dr. A. Filip,
Dr. Silvia Apostol, Dr. I. Manoliu (Bucuresti)

Scop: Sa analizeze dificultatile tehnice legate de facoemulsificarea cataractelor mature senile, precum si rezultatele privind 2 ani de experienta in implantarea cristalinelor artificiale USIOL.

Material si metoda: S-a efectuat un studiu retrospectiv ce a inclus un numar de 1187 ochi cu cataracte mature senile, care au fost supusi interventiei chirurgicale prin facoemulsificare in perioada ianuarie 2000 - iulie 2004, precum si un alt studiu paralel privind rezultatele implantarii cristalinelor artificiale USIOL in perioada octombrie 2002 - iulie 2004.

Rezultate si discutii : Experienta chirugicala este hotaratoare in modul de abordare a unei cataracte mature senile.Efectuarea facoemulsificarii cataractelor mature poate pune probleme legate de : capsulorexisul dificil, realizarea hidrodisectie si mai putin a hidrodelineatiei, facoemulsificarea cu putere crescuta printr-o bresa capsulara anterioara frecvent in forma de discizie « can-opener », aspiratia cortexului restatnt, utilizarea unor cantitati mai mari de vascoelastic, pupila mica intraoperator si altele.

In 10% din cazuri s-a produs ruptura capsulei posterioare, 5% din cazuri au necesitat vitrectomie anterioara si 1 caz a fost cu mase cristaliniene luxate in vitros.

In studiul privind implantarea cristalinelor USIOL, timp de 2 ani s-au analizat AV la 1 saptamana, 1 luna, 6 luni,1 an, 2 ani, precum si numarul de cazuri care au necesitat capsulotomie Yag la diverse intervale de timp.

Concluzii : Facoemulsificarea in cataractele mature senile necesita o tehnica adaptata si experienta chirurgicala. Rezultatele implantarii cristalinelor USIOL pot fi comparabile cu ale oricarui tip de cristalin competitiv existent pe piata.

 

11. „CATARACTA DURA, BRUNESCENTA -REZOLVARE CHIRURGICALA: EEC CLASICA, MINI-NUC SAU FACOEMULSIFICARE?" film video

Conf. Dr. Cristina Nicula, Dr. D. Nicula, Dr. Giorgiana Rosc (Cluj)

Autorii prezintă cazul unui pacient cu cataractă senilă nucleeară, brună, apreciată preoperator ca fiind dură şi rezolvată prin tehnica mini-nuc cu implantare de cristalin artificial. Se apreciază avantajele acestei tehnici comparative cu extracţia extracapsulară standard şi facoemulsificare în acest tip de cataractă.

 

12. „O NOUA TEHNICA DE FACOEMULSIFICARE FARA MANSON MENITA A PROTEJA INELUL RELATIV MAI FRAGIL DE CAPSULORHEXIS DIATERMIC"

Dr. C. D. Bordeianu (Ploiesti)

Scop: prezentarea technicii ce protejeaza inelul de capsulorexis diatermic

Material si metoda: aparat: CataRhex Pro Oertli.

1. 3 incizii:
2. capsulorexis diatermic
3. "Tunelizeaza, despica si cucereste
4. Soft instruments
: saline solution and HPMC 2%.

Pacienti: 82 bolnavi, 64 IOL rulabile, 14 IOL foldabile, 3 IOL

Rezultate: 13 cazuri cu rupture inel capsular fara hernie de vitros, 6 cu hernie de vitros (AV in functie de patologia asociata a FO).

Conclusions:

1. capsulorexisul diatermic simplifica chirurgia

2. folosirea fara manson in modul burst sau continuu pe o perioada scurta nu produce leziuni corneene

 

13. „FACOEMULSIFICAREA CU SISTEMUL ADVANTEC SI SONDA NEOSONICS" film video

Dr. Monica Gavris, Dr. C. Caraus, Dr. D. Caciula, Dr. Diana Popa (Cluj)

Scopul lucrarii: Analiza comparativa a eficientei sistemului AdvanTec Legacy cu sonda NeoSoniX si a sistemului standard Legacy 20000 cu sonda clasica in facoemulsificarea cristalinului opacifiat, prin prisma timpului de utilizare a ultrasunetelor.

Material si metoda: Studiu clinic retrospectiv ce cuprinde doua loturi de pacienti cu cataracta senila, operati in sectia de oftalmologie a Spitalului Militar Cluj-Napoca prin facoemulsificare, tehnica "divide and conquer" (90%) si "stop and chop" (10%), astfel:

- 200 cazuri au fost operate in perioada 15 febr-15 iunie, utilizand sistemul AdvanTec Legacy si sonda NeoSoniX;

- 200 cazuri au fost operate in perioada 15 aug-15 dec 2003, utilizand sonda clasica a sistemului Legacy.

Rezultate: In lotul in care s-a utilizat AdvanTec Legacy si sonda NeoSoniX timpul de utilizare al ultrasunetelor a fost sub 0,4 min in 118 cazuri (59%), intre 0,5-1,2 min in 72 cazuri (36%) si peste 1,2 min in 10 cazuri (5%).

In celalalt lot timpul de utilizare al ultrasunetelor a fost sub 0,4 min in 40 cazuri (20%), intre 0,5-1,2 min in 120 cazuri (60%) si peste 1,2 min in 40 de cazuri (20%).Puterea medie a ultrasunetelor utilizate a variat intre 14-38%.

Concluzii: Trecerea de la sistemul Legacy standard la AdvanTec Legacy cu sonda NeoSoniX a dus la reducerea puterii de facoemulsificare prin crestera eficientei taierii. NeoSoniX scade puterea de facoemulsificare prin doua mecanisme, prin oscilatii, care rup nucleul, si prin vacuum, care indeparteaza si evacueaza materialul nuclear. Utilizand aceasta tehnologie se obtine si scaderea timpului efectiv de facoemulsificare.

14. „IMPLANTUL RULABIL ThinOptX Ultra Choice 001: REZULTATE DUPA 12 LUNI DE UTILIZARE"

Dr. C. D. Bordeianu (Ploiesti)

Scop: prezentarea experientei personale dupa 1 an de utilizare

Material si metoda: 70 de pacienti

Rezultate: astigmatism obiectiv nemodificat in 54,3 % si usor modificat in celelalte (sub 1 dioptrie)
Concluzii:

1. ThinOptX IOL imbunatateste calitatea vederii
2. ThinOpt-X IOLs asigura centrare si stabilitate perfecte
3. AV finala concorda cu rezultatetle biometriei

 

15.IMPLANTUL FOLDABIL PER SECUNDAM IN CATARACTA CONGENITALA OPERATA PRECOCE" film video

Dr. D. Nicula, Conf. Dr. Cristina Nicula, Dr. C. Rosca (Cluj)

Autorii prezintă cazul unui copil de 8 ani, operat de cataractă congenitală, fără implant de cristalin artificial, la vărsta de 1 an. Pacientul prezintă cataractă secundară - fibroză capsulară şi multiple sinechii iriene posterioare, detaşate parţial cu spatula şi apoi decupate cu forfecuţa Vannas. In spaţiul creat se implantează cristalin artificial foldabil.

 

16. „IMPLANTAREA CRISTALINELOR ARTIFICIALE ACRYSOF NATURAL"

Dr. Monica Gavris, Dr. Diana Popa, Dr. C. Caraus (Cluj)

Introducere: ochiul afac este mai susceptibil decat ochiul normal la distructii retiniene termice, produse prin absorbtia luminii albastre la nivelul epiteliului pigmentar retinian. Lentila intraoculara AcrySof Natural filtreaza lumina albastra, care determina fototoxicitatea retiniana, fara a deteriora perceptia culorilor sau sensibilitatea de contrast.

Scopul: de a aprecia comportamentul lentilei AcrySof Natural in timpul implantarii dupa facoemulsificare si de a evalua acuitatea vizuala la 3 luni postoperator.

Material si metoda: studiu clinic prospectiv, pe 30 pacienti cu cataracta, operati prin facoemulsificare, carora li s-a implantat cristalin AcrySof Natural cu injectorul Monarch tip II si cu pensa.

Rezultate:

· Varsta pacientilor a fost cuprinsa intre 30-78 ani.

· In 29 de cazuri lentila a fost implantata cu injectorul Monarch II si intr-un caz cu pensa.

· In timpul implantarii nici o lentila nu a fost deteriorata.

· Reasezarea si rotirea lentilei cu ansele pe orizontala a fost posibila in toate cazurile, fara incidente.

· Acuitatea vizuala, apreciata la 3 luni postoperator, a fost buna in toate cazurile; pigmentul cromofor nu a influentat calitatea acesteia si perceptia culorilor.

Concluzii: implantarea cristalinului artificial AcrySof Natural este identica cu a cristalinului AcrySof clasic, este usor de executat si complet atraumatica.

 

17. „PROTEZAREA IRIANA CU INELE MORCHER TIP 50 C SI FACOEMULSIFICARE ULTRASONICA"

Dr. V. Chercota (Timisoara)

Scopul lucrarii: prezinta rezolvarea chirurgicala a unui caz de cataracta asociata cu aniridie posttraumatica.

Metoda: demonstreaza tehnica de implantare a celor doua inele de PMMA negru, in sacul capsular astfel incat sa se obtina un diafragm irian artificial.

Rezultate: astigmatismul postoperator fiind redus, recuperarea vizuala este rapida.

Concluzii: inelele MORCHER tip 50 C sunt preferate altor dispozitive de protezare iriana, deoarece se pot introduce printr-o incizie de dimensiuni reduse (3,2 mm).

 

18. „SUBLUXATIE DE CRISTALIN POSTTRAUMATICA - REZOLVARE CHIRURGICALA" film video

Dr. I. Stefaniu, Dr. Neboisa Nita, Dr. Irina Dragan, Dr. Sanda Lazar, Dr. Irina Volintir,

Dr. Corina Sterie, Dr. Laura Ionascu, Dr. Mihaela Frasia, Dr. Mihaela Frasia (Bucuresti)

Sunt prezentate 2 cazuri cu subluxatie de cristalin posttraumatica si rezolvarea chirurgicala a acestora.

 

19. „ CATARACTA TRAUMATICA - CRISTALIN SUBLUXAT - RUPTURA IRIANA, REZOLVARE CHIRURGICALA" film video

Dr. D. Nicula, Conf. Dr. Cristina Nicula, Dr. C. Rosca (Cluj)

Autorii prezintă cazul unui pacient de 47 de ani , care în urmă cu 20 de ani a suferit un traumatism ocular la ochiul drept, soldat cu subluxaţie de cristalin, cataractă şi ruptură iriană infero-temporală. După extracţia cristalinului, s-a implantat un inel stabilizator de sac şi pseudofak foldabil în sacul capsular, urmat de iridorafie inferioară.

 

20. „ SUBLUXATIA DE PSEUDOFAC DE PMMA DE CAMERA POSTERIOARA - VARIANTA DE REZOLVARE" film video

Conf. Dr. M. Filip, Dr. Adina Nechita, Dr. R. Asandi, Dr. Marineta Magureanu, Dr. A. Filip,

Dr. S. Barbuceanu, Dr. Mihaela Bajenaru (Bucuresti)

Scop: Sa prezinte o tehnica alternativa de repozitionare a unui pseudofac PMMA de CP subluxat.

Material si metoda : Se prezinta cazul unui pacient operat in urma cu 2 luni de cataracta, cu pseudofac PMMA de CP.La internare in clinica noastra pseudofacul era pozitionat sagital, partial in vitros, ancorat cu o haptica la capsula restanta.

In urma reinterventiei, lentila a fost repozitionata in sulcus si, printr-o iridectomie la ora 12, a fost suturata la sclera, superior.

Rezultate si discutii:Postoperator, pseudofacul era centrat in aria pupilara.Interventia chirurgicala s-a realizat printr-o tehnica simpla, nefiind necesara inlocuirea pseudofacului.

Concluzii : Aceasta tehnica reprezinta o alternativa la modalitatea clasica de implant suturat la sclera, cu conditia sa mai existe suport capsular restant, in special inferior.

 

21. „EXTRACTIA CORPILOR STRAINI INTRAOCULARI SITUATI IN CAMERA ANTERIOARA"

Dr. F. Balta, Dr. Simona Lica, Dr. M. Moise, Dr. Nicoleta Avidis, Dr. Livia Sram (Bucuresti)

Sunt prezentate cazuri de corp strain situat in camera anterioara a globului ocular, precum si metoda corespunzatoare de extractie a acestuia, in functie de proprietatea de a fi magnetic sau nemagnetic.

 

22. „CHIRURGIA CATARACTEI IN ROMANIA IN ANUL 2003"

Dr. M. Zemba, Conf. Dr. M. Filip, Dr. Veronica Bobeico (Bucuresti)

Scopul: - evaluarea situatiei chirurgiei cataractei in Romania, urmarind:

- numarul de operatii

- tehnica utilizata

- numarul si tipul de lentile intraoculare implantate

- numarul de oftalmologi care opereaza

Material si metoda: - un chestionar tip a fost trimis tuturor oftalmologilor care opereaza cataracta; raspunsurile au fost centralizate si prelucrate

Rezultate: - sunt prezentate rezultatele obtinute astfel incat fiecare chirurg si fiecare centru sa-si poata compara activitatea cu a colegilor

Concluzii: tendinta in chirurgia cataractei este catre adoptarea tehnicii de facoemulsificare si in masura mai mica spre implantarea de cristaline foldabile.


 VINERI, 1 OCTOMBRIE 2004

Orbita/ Tumori orbitare/ Aparat lacrimal/ Strabologie

 

  1. „PORTAL PENTRU APLICATII INFORMATIZATE OFTALMOLOGICE"

Dr. Carmen Mocanu, Dr. Cecilia Sulea, Dr. Anca State, Dr. M. Mocanu (Craiova)

Scopul lucrării: in ultimele decenii informatizarea a pătruns tot mai mult în toate domeniile activitţii medicale. Dispensarizarea pacienţilor utilizând baze de date cu operare pe Internet reprezintă în etapa actuală una din orientările prioritare, având în vedere numeroasele avantaje pe care aceasta le implică.

Material si metodă: in colaborare cu departamentul de calculatoare al Facultăţii de Automatică din Craiova, am conceput un portal pentru aplicaţii oftalmologice. Sistemul este structurat pe 3 nivele de bază - administrator, utilizator şi pacient şi este destinat utilizării prin cuplare la Internet, furnizând on-line date asupra tuturor examinărilor oftalmologice efectuate de pacient, indiferent de locul unde acesta a efectuat consultaţiiile anterioare. Baza de date este creată în Microsoft Acces, pentru utilizare fiind necesar sistemul Windows dotat cu Internet Explorer şi calculatoare PC, fără caracteristici speciale.

Rezultate şi discuţii: pentru verificarea sistemului am introdus date reale ale unor examinăti oftalmologice efectuate de 10 medici oftalmologi din Craiova, ce lucrează în spitale şi cabinete diferite. Pentru motive de securitate şi confidenţialitate, legarea la sistem se face prin parolă individuală, iar căutarea în fişele de examinare după CNP şi date personale furnizate de pacient. Posibilitatea de legare la sistem şi a celor mai importante farmacii din Craiova, vine în plus în sprijinul medicilor şi pacienţilor, prin controlul exact al colirurilor existente în stoc şi a posibilităţii eliberării de medicamente în regim compensat şi gratuit.

Concluzii: perfecţionarea sistemului, pe măsura conectării tot mai largi la Internet, va putea veni în sprijinul medicului şi pacientului.

 

  1. „MENINGIOM DE NERV OPTIC CU DEZVOLTARE ATIPICA"

Dr. Tatiana Rosca, Dr. Gh. Vlad, Dr. Teodora Vladescu, Dr. Gh. Gherghescu,

Dr. Laura Turu (Bucuresti)

Scopul lucrării: prezentarea unui caz clinic de exoftalmie unilaterală cu evoluţie de peste 35 de ani.

Material şi metodă: se prezintă investigaţiile paraclinice care susţin diagnosticul de tumoră benignă a nervului optic.

Rezultate: după ablaţia tumorii şi a formaţiunilor adiacente se obţine o protezare estetică.

Concluzii: se discută dezvoltarea unui chist în orbită care ulterior permite şi dezvoltarea unui meningiom

  1. „PARTICULARITATI CLINICE SI IMAGISTICE ALE UNUI CAZ DE TUMORA INTRAORBITARA"

Dr. Andreea Seceleanu, Dr. I. Szabo, Dr. S. M. Dudea (Cluj)

Lucrarea prezinta cazul unei paciente de 86 ani, care are la ochiul stâng exoftalmie paraaxiala, chemozis conjunctival, cefalee cu caracter de hemicranie.

Pacienta a fost supusa succesiv investigatiilor clinice si imagistice: ecografie standardizata, ecografie-doppler oculo-orbitala, rezonanta magnetica nucleara.

Pe baza datelor clinice si a celor oferite de tehnicile imagistice, cazul a fost interpretat ca fiind un proces expansiv intraorbitar cu glaucom secundar prin cresterea presiunii venoase episclerale.

Tratamentul a constat în îndepartarea neurochirurgicala a tumorii orbitare, prin abordul transfrontal, examenul histopatologic evidentiind aspectul unui carcinom scuamos cu cheratinizare focala.

 

  1. „IMPLICATIA TIPULUI ANGIOARHITECTURAL IN PROGNOSTICUL TUMORILOR OCULARE"

Dr. Carmen Mocanu, Dr. Cristina Simionescu, Dr. Doina Barascu,
Dr. Felicia Ilius, Dr. Mihaela Lacrateanu (Craiova)

Scopul lucrării: Este de a stabili dacă există o legătură patogenică între tipul angioarhitectural tumoral şi apariţia metastazelor sau a unor complicaţii oculare legate de neovascularizaţie.

Material şi metodă: Au fost cercetate din punct de vedere histologic 21 cazuri de melanoame maligne şi 7 cazuri de retinoblastoame. La toate aceste cazuri s-a identificat tipul angioarhitectural principal, utilizând tehnicile clasice de includere în parafină şi colorare HE şi acid periodic Schiff, dar şi prin tehnici moderne de evidenţiere imunohistochimică. Tipul angioarhitectural a fost raportat la cazurile cu metastaze sistemice evidenţiate clinic şi paraclinic.

Rezultate şi discuţii: Din punct de vedere al aspectului microvascularizaţiei, se cunosc 9 tipuri diferite de angioarhitectură tumorală, care s-au dovedit a avea şi importanţă prognostică. Tipul angioarhitectural este evident corelat riscului de metastazare, prezenţa buclelor vasculare şi a anastomozelor sub formă de reţea, reprezentând factori de prognostic defavorabil. Nu am putut evidenţia o relaţie evidentă între prezenţa glaucomului secundar neovascular şi un anumit tip angioarhitectural, cu atât mai mult cu cât în majoritatea cazurilor, au fost prezente mai multe tipuri angioarhitecturale. Examenul histopatologic la pacienţii cu glaucom secundar datorat tumorilor intraoculare a evidenţiat în 8 cazuri melanoame maligne coroidiene, cu celule fuziforme de tip B sau cu celule de tip mixt. Într-un caz a fost vorba de melanom de corp ciliar.

Concluzii: Efectuarea examenul histopatologic furnizează, deopotrivă, informaţii clinice, cât şi date asupra patogeniei modificărilor apărute în evoluţia tumorilor intraoculare.

 

  1. „GREFA DERMO-GRASOASA AUTOLOGA - ALTERNATIVA VIABILA IN REFACEREA CAVITATILOR INSUFICIENTE "

Dr. Speranta Schmitzer, Dr. Raluca Ungureanu, Dr. Florentina Chitac (Bucuresti)

Grefa dermo-grasoasa poate fi utilizata cu success in refacerea cavitatilor insuficiente.

Principala indicatie este implantul secundar dupa rejetul altor bio-materiale folosite, dar in aceeasi masura se poate utiliza in enucleatia primara, cand nu dispunem de alt material de protezare sau in cavitatile insuficiente vechi, neprotezate, dupa evisceratie, enucleatie ori exenteratie orbitara partiala.

Acest tip de protezare are avantajul ca ofera o buna mobilitate protezei si nu exista risc de expulzie, dezavantajul constand in imposibilitatea precizarii gradului de atrofiere a grasimii postoperator.

 

  1. „FASCIITA NECROZANTA IN OFTALMOLOGIE" poster

Dr. Karin Horvath, Dr. Doina Pop (Tirgu Mures)

Fasciita necrozantă este o infecţie virulentă ce implică fasciile superficiale şi ţesuturile moi subiacente, fiind întâlnită la nivelul toracelui şi al extremităţilor, dar ocazional şi la nivelul extremităţii cefalice. Agentul etiologic încriminat este reprezentat de obicei de streptococul beta hemolitic, descriindu-se însă şi flore mixte un rol important revenindu-le germenilor anaerobi.

In lucrare se prezintă 3 cazuri de fasciită necrozantă cu afectare perioculară, subliniindu-se caracterul aparent nesemnificativ al leziunilor iniţiale, în general traumatisme minore, care în contextul unui organism imunodebilitat (diabet zaharat, neoplasme operate) au dezvoltat această afecţiune cu pericol vital.

 

  1. „TUMORA CONJUNCTIVALA LIMFOIDA - ASPECTE CLINICE, OPTIUNI TERAPEUTICE"

Dr. Silvia Apostol, Conf. Dr. M. Filip, Dr. Adina Nechita, Dr. A. Filip (Bucuresti)

Scopul lucrarii este de a aduce in discutie un caz rar de limfom conjunctival si de a sublinia importanta unui examen atent oftalmologic, precum si valoarea diagnosticului histologic.

Material si metoda: o pacienta in varsta de 34 de ani, avand un istoric de 10 ani de alergie conjunctivala, se prezinta in Clinica noastra pentru aparitia unei leziuni de culoare roz pal, ce ocupa ambele funduri de sac conjunctivale, superior si inferior.

Abordarea terapeutica si totodata si investigationala consta in excizia tesutului afectat si biopsia acestuia pentru a stabili natura benigna sau maligna a leziunii (imposibil de diferentiat clinic).

Biopsia conjunctivala evidentiaza un limfom conjunctival malign non Hodgkinian de tip MALT.

Examenul medical complet efectuat de un specialist hematolog-oncolog confirma faptul ca boala este localizata.

Ca urmare, in acest caz de limfom de tip MALT al anexelor oculare cu boala localizata, se va lua in considerare tratamentul local: radioterapie cu fascicul extern, utilizarea topica de agenti chimioterapici si terapia biologica (injectii subconjunctivale cu interferon alfa). Chimioterapia sistemica va fi evitata.

Concluzii: in general, pacientii cu limfoame ale anexelor oculare de tip MALT si boala localizata necesita tratament local si au un prognostic mai bun comparativ cu cei cu alte tipuri de limfoame cu localizare oculara.

 

  1. „EFECTUL TEARS NATURALE II SI AL LACRIVISC-ULUI IN SINDROMUL DE HIPOSECRETIE LACRIMALA"

Prof. Dr. Florica Ignat, Dr.Rodica Manescu, Dr. Carmen Damian, Dr. Mihaela Niculescu (Craiova)

Autorii îşi propun să evidenţieze efectul Tears Naturale II şi Lacryvisc în sindromul de hiposecreţie lacrimală.

Material si metoda: unui lot de bolnavi cu sindrom de hiposecreţie lacrimală, de diverse cauze şi patologie asociată, consultaţi în Clinica de Oftalmologie Craiova, i s-a administrat timp de 1 lună Tears Naturale II şi Lacryvisc.

Înainte şi după administrarea tratamentului s-au determinat:

· secreţia calitativă şi cantitativă lacrimală

· amprenta conjunctivală

· biopsie conjunctivală (la unii dintre pacienţi)

Amprenta conjunctivală s-a recoltat prin raclare fină cu o minichiuretă a conjunctivei bulbare superioare şi cu ajutorul unui filtru de acetat de celuloză. Produsele obţinute au fost fixate în alcool metilic 2%, colorate Giemsa şi examinate în microscopie fotonică.

Fragmentele de conjunctivă, după fixare şi colorare H.E., au fost, de asemenea, examinate în microscopie fotonică.

Rezultate: secreţia calitativă şi cantitativă apreciată prin test Schirmer şi măsurarea BUT (ruperea filmului lacrimal) nu se modifică.

Amprenta conjunctivală şi biopsia evidenţiază anomalii ale celulelor epiteliale şi ale mucocitelor, celulele epiteliale fiind mai puţin modificate după tratament.

Concluzii: in timp ce reducerea sau lipsa celulelor secretoare de mucus este constantă fiind proporţională cu gravitatea sindromului de hiposecreţie lacrimală, atrofia conjunctivală este mai puţin marcată, iar patologia oculară asociată este mult ameliorată după administrarea de produse de substituţie lacrimală.

 

  1. „OCHIUL USCAT - CORELATII ETIOPATOGENETICE SI HISTOPATOLOGICE"

Conf. Dr. Cristina Stan, Dr. Mihaela Mera, Dr. O. Samoila, Dr. Simona Bedeoan (Cluj)

Asociat, in mod obisnuit, cu varsta inaintata sau cu sindromul Sjogren, ochiul uscat este, de fapt, o afectiune multifactoriala, intalnita la varste din ce in ce mai tinere.

Pornind de la aceste fapte, am initiat un studiu prospectiv, ce a urmat cateva etape:

1) selectionarea pacientilor pe baza unui chestionar;

2) examinarea secretiei lacrimale din punct de vedere cantitativ si a suprafetei corneene prin coloratie la fluoresceina;

3) examenul histopatologic al unui fragment conjunctival;

Am dorit sa punem in evidenta eventualele corelatii etiopatogenetice si/sau histopatologice ce ar putea orienta tratamentul.

 

  1. „DACRIOCISTORINOSTOMIA ENDOSCOPICA ENDONAZALA" film video

Dr. Th. Stancescu, Dr. V. Budu (Bucuresti)

Autorii prezintă înregistrarea video a momentelor importante din tehnica dacriocistorinostomiei endoscopice endonazale. În preambulul procedeului chirurgical propriu-zis sunt arătate indicaţiile si contraindicaţiile metodei, ca şi aspecte ale anatomiei endoscopice a zonei lacrimale endonazale.

 

  1. "CLASIC SI MODERN IN TRATAMENTUL EPIFOREI"

Prof. Dr. Doina Pop D. Popa, Dr. Th. Stancescu, Dr. Violeta Ioana Pruna,

Dr. Corina Staicu (Bucuresti)

Autorii, după o experienţă care depăşeşte 40 de ani şi peste 15.000 cazuri, prezintă metode mai vechi sau mai noi utilizate în tratamentul epiforei. Sunt prezentate sistematizat cauzele care produc epifora şi legat de acestea indicaţiile şi contraindicaţiile diverselor procedee terapeutice. Este arătată importanţa evaluării exacte a fiecărui caz în parte, pentru a alege procedeul adecvat, care să asigure succesul. Un alt obiectiv al lucrării îl reprezintă analiza cauzelor de eşec şi procedee de rezolvare pentru ameliorarea rezultatelor. De asemenea sunt arătate unele artificii folosite pentru a simplifica şi uşura tehnica chirurgicală cu scopul creşterii eficacităţii. Cooperarea interdisciplinară cu specialiştii ORL şi cei în imagistică este prezentată ca o condiţie sine qua non a unei abordări corecte a acestei forme de patologie oculară.

 

  1. „APRAXIA DE DESCHIDERE A PLEOAPEI - STUDIU DE CAZ" poster

Dr. D. E. Serban, Dr. M. Serban, Dr. Mihaela Birta (Ludus)

Sub denumirea de "Apraxie de deschidere a pleoapei" a fost descrisa inabilitatea intermitenta a bolnavului de a deschide voluntar ochii, fara spasm manifest al muschiului orbicularis oculi (MOO)si fara semne de paralizie a nervului oculomotorius (NOM) ori a inervatiei simpatice (Lepore si Duvoisier-1985). Aceasta conditie patologica a fost atribuita, initial, unui mecanism de inhibitie neregulata a muschiului levator palpebrae superioris (MLPS), pentru care s-a propus termenul de "blefarocolysis" (Esteban si Gimenez Roldan-1988); iar ulterior unei distonii a portiunii pretarsale a MOO(Elston-1992);in cadrul unei afectiuni extrapiramidale.

Observatia noastra clinica se refera la un pacient de 40ani, cu parkinsonism postencefalitic,care,in perioade de mai multe minute,nu putea deschide intentionat ochii dar incretea pielea fruntii; nu prezenta semne de blefarospasm, de afectare a NOM sau de paralizie simpatica; se mai adauga disfonie grava si sindrom akineto-hiperton. Electromiografic, s-a constatat o redusa activitate de contractie a portiunii pretarsale a MOO. Examinarea R.M.N.a decelat, in T2, doua zone de lipsa de semnal in nucleii lenticulari, bilateral depozite de ferritina). Alte examinari clinice si paraclinice au ramas negative. Medicatia antiparkinsoniana, desi convingator recomandata (Krack si Marion-1994; Lee, Finley si Miller-2004), nu a produs vreo ameliorare semnificativa.

In concluzie, cazul clinic prezentat evidentiaza "apraxia de deschidere a pleoapei"ca forma particulara de distonie oculopalpebrala prin inhibitie neregulata a MLPS-confirmand descriptia originara-deosebita de blefarospasmul conventional.

 

  1. „CHIRURGIA OCULOMOTORIE REGLABILA (AJUSTABILA) - OPTIUNE SAU NECESITATE? " film video

Prof. Dr.Cristina Vladutiu, Dr. Codruta David (Cluj)

Introducere. Lucrarea este o prezentare a indicaţiilor care orientează terapia tulburărilor oculomotorii spre chirurgia reglabilă.

Material şi metodă. Este trecută în revistă evoluţia clinică, indicatia operatorie , metoda de tratament chirurgical la un număr de zece pacienţi adulţi, operaţi în Clinica Oftalmologică din Cluj în cursul anului 2004, prin chirurgie reglabilă.

Rezultate şi concluzii. Rezultatele foarte bune obţinute, posibilitatea ajustării (corectării) acestora când este cazul justifică alegerea acestei metode în cazurile selecţionate şi potrivite pentru această procedură

 

  1. „SINDROMUL DUANE - CONSIDERATII ETIOPATOGENICE CLINICE SI DE DIAGNOSTIC" poster

Dr. Anca Tomi, Dr. Crista Dumitru (Bucuresti)

Sindromul Duane este o afectiune congenitala cunoscuta de altfel si ca sindromul de retractie congenital sau sindromul de retractie Stilling-Turk-Duane.

Exista trei tipuri de sd. Duane, spectrul lor clinic fiind determinat de anomaliile de inervatie ale muschiului drept extern. Desi afectiunea a fost descrisa din punct de vedere clinic, etiopatologia ramane neclara. Astfel, desi sd. Duane a fost considerat ca un pur fenomen miogenic local (fibroza muschiului drept extern), cea mai acceptata teorie astazi este cea a ageneziei nucleului nervului abducens. Datele au fost obtinute din studii de autopsie, electromiografice si in timpul operatiilor.

Avand in vedere ca diagnosticul diferential cel mai frecvent se face cu paralizia de nerv abducens si faptul ca simptomele bolii pot sugera o boala intracraniana, intelegem teama parintilor si a pacientilor. De aceea subliniem importanta explicarii cauzelor si consecintelor bolii si a educarii pacientilor in vederea obtinerii confortului functional si psihic maxim (pacientii consultati de noi nu aveau decat acuze din punct de vedere estetic si nu functional).

Ramane totusi, cel putin la nivel subiectiv, intrebarea: De ce este afectat tocmai nucleul nervului abducens si din ce cauze ?

 

  1. „SINDROMUL DUANE EXOTROPIC - DIAGNOSTIC CLINIC SI ABORDARE CHIRURGICALA"

Dr. Luminita Teodorescu, Dr. Daniela Cioplean (Bucuresti)

Etiologie: Toate tipurile de Sd. Duane sunt variatii ale deficientei functiei N VI si misdirectionarii fibrelor N III spre MDE (muschi drept extern).

Clinic: In studiul motilitatii oculare urmarim anomaliile neuro-motorii ale MDE si modificarile musculare secundare ale celorlalti muschi ( contractura, elongatie, scaderea contractilitatii ).

Sd Duane exotropic este o entitate aparte in cadrul acestor sindroame.

Aspectul clinic cel mai frecvent intilnit:
- exotropie in pozitie primara
- fata intoarsa spre ochiul afectat
- limitarea adductiei si abductiei
- ingustarea fantei palpebrale si enoftalmie in adductie
- deviatia in sus sau in jos a globului in adductie
- supresie sau status sensorial normal

Scop: Variabilitatea formelor clinice impune abordare chirurgicala diferita in functie de anomaliile motorii ale fiecarui caz

Material si metoda: Prezentam citeva cazuri de Sd Duane exotropic abordate chirurgical, diferit, in functie de:
- marimea exodeviatiei in pozitie primara
- severitatea anomaliei reziduale a MDE ( co-contractura)
- severitatea enoftalmiei
- prezenta deviatiei in sus sau in jos a ochiului in adductie
- severitatea pozitiei compensatoare a capului

Strategiile de tratament abordate:
- Recesie MDE
- Recesie proportionala MDE si MDI (muschi drept intern).
- Rezectia MDI
- Recesie MDE contralateral in exo mare + recesie proportionala MDE si MDI.

Rezultate:

- Reducerea exodeviatiei
- Reducerea pozitiei vicioase a capului
- Add
uctie imbunatatita cu reducerea enoftalmiei
- Diminuarea deviatiei in sus a globului

Concluzii:- Sd. Duane exotropic se diagnosticheaza clinic. Co-contractia MDE scurtat, fibrotic in raport cu globul ocular limiteaza adductia si prin alunecare determina deviatia in sus sau in jos a globului si enoftalmia.

- Daca pozitia vicioasa a capului poate asigura alinierea ochilor, fuziunea este posibila.
- Tratamentul chirurgical este indicat in cazurile care prezinta exodeviatie in pozitie primara cu pozitie vicioasa a capului
- Tratamentul trebuie particularizat in functie de modificarile musculare secundare are MDE:

Recesia MDE reduce contractura acestuia, elibereaza adductia si reduce deviatia in sus sau in jos a globului.

Rezectia MDI este limitata in cazuri izolate. Ea determina accentuarea enoftalmiei datorita co-contractiei MDI si MDE in adductie.

In exodeviatile mari, recesia MDE contralateral balanseaza efectul recesiei pe MDI la ochului afectat.

Limitele tratamentului chirurgical: nici una dintre tehnici nu poate elimina in totalitate anomaliile motorii si de fanta palpebrala, doar sa le imbunatateasca.

 

16. "INFLUENTA ANTEROTRANSPOZITIEI OBLICILOR INFERIORI IN OPERATII COMBINATE PENTRU DEVIATII COMPLEXE"

Dr. Daniela Cioplean, Dr. Luminita Teodorescu (Bucuresti)

Introducere: Deviatia disociata, verticala (DVD) sau orizontala (DHD) este una dintre cele mai frecvente conditii associate esotropiei infantile esentiale (EIE) alaturi de hiperfunctia primara a oblicilor inferiori (HFOI).

Scopul acestei lucrari este sa evidentieze o observatie facuta pe 25 de cazuri operate pentru aceasta deviatie complexa (EIE +DVD+HFOI), utilizand chirurgia pe muschii drepti orizontali, combinata cu anterotranspoztia bilaterala a oblicilor inferiori. Tehnica chirurgicala utilizata pentru anterotranspozitie (AT), a fost inserarea intregului tendon al OI paralel cu insertia dreptului inferior. Se pare ca, aceasta procedura chirurgicala produce o augmentare a chirurgiei pe muschii drepti orizontali.

Material si metoda: observatia a fost facuta pe un lot de copii operati, cu varsta cuprinsa intre 18 luni si 8 ani, in primul an dupa operatie, folosind acelasi algortim pentru chirurgia pe muschii drepti orizontali si, totodata, anterotranspozitia OI pentru HFOI+DVD, folosind aceeasi procedura chirurgicala. Urmarirea a fost facuta la fiecare doua luni postoperator. In aceeasi perioada, alte 27 de cazuri operate pentru esotropie si HFOI bilaterala dar fara DVD, au fost observate dupa chirurgie, unde de data aceasta a fost folosita aceeasi tactica pentru muscii drepti orizontali, fiind combinata insa cu recesia bilaterala a oblicilor inferiori.

Rezultate: In primul grup, a aparut o exodeviatie consecutiva, mai mult sau mai putin permanenta, in primul an dupa interventia chirutgicala, in 15 cazuri. Versiile paralele au fost obtinute in 20 de cazuri iar DVD residual a fost observat in 7 cazuri. In al doilea grup, numai trei cazuri au dezvoltat o exodeviatie consecutiva, iar versiile paralele au fost obtinute in 19 cazuri.

Concluzii: Sunt, desigur, multi factori care influenteaza rezultatele postoperatorii in deviatiile combinate dar datorita paricularitatilor sale anatomice, oblicul inferior ramane cel mai putin cuantificabil muschi. Luand in considerare faptul ca, DVD inseamna exciclotorsie, pare evident ca este indicata o alta tehnica chirurgicala pentru anterotranspozitie sau/si reevaluarea chirurgiei pe dreptii orizontali.

17. „PROBLEME DIAGNOSTICE SI TERAPEUTICE IN PARALIZIILE OCULOMOTORII CONCOMITENTE"

Prof. Dr. Cristina Vladutiu, Dr. Codruta David (Cluj)

Lucrarea îşi propune să sublinieze delicatele probleme diagnostice şi etiopatogenetice pe care le pun paraliziile oculomotorii apărute concomitent la acelaşi bolnav. De asemenea lucrarea relevă importantele conexiuni patogenetice ale acestor manifestări cu patologia generală.

Sunt trecute în revistă etapele de examinare, evoluţia clinică şi tratamentul efectuat la doi pacienţi având paralizii concomitente ale nervilor oculomotori. Primul pacient prezintă o paralizie bilaterală de n. III, iar al doilea o paralizie concomitentă de n.III, n:VI şi n. VII

 

Corneea

  1. „CONTRIBUTII LA STUDIUL HISTOLOGIC AL LIMBULUI SCLERO CORNEEAN "

Dr. Stefania Craitoiu, Dr. Carmen Mocanu, Dr. Doina Barascu, Dr. C. Olaru (Craiova)

Scopul lucrării: in lucrare se prezintă un studiu histologic al limbului sclero-corneean. Importanţa cunoaşterii structurale a limbului sclero-corneean este deosebită pentru practica medicală, prin implicarea acestei zone atât în fiziologia oculară (localizarea la acest nivel a canalului Schlemm, care reprezintă calea de evacuare a lichidelor endooculare), cît şi în patologia şi chirurgia globului ocular (punctul de plecare al multor afecţiuni inflamatorii şi tumorale şi calea cea mai frecventă de abordare în intervenţiile chirurgicale).

Material şi metode: materialul cercetat a fost reprezentat de globi oculari recoltaţi de la prosectura Serviciului de Medicină legală şi proveniţi de la accidentaţi şi de globi oculari de bou pentru comparaţie. Materialul a fost prelucrat prin tehnica histologică la parafină, pe secţiunile obţinute efectuându-se coloraţii cu hematoxilină-eozină, tricromic Goldner - Szekelly şi orceină.

Rezultate: limbul sclero-corneean reprezintă zona de trecere de la structura specifică corneei la structura scleroticii şi se realizează gradat. Cele două structuri ale corneei şi scleroticii nu se continuă brusc. Epiteliul corneean, la nivelul limbului sclero-corneean, trimite în profunzime o ramificaţie care reprezintă o modalitate de ancorare mai puternică a acestuia la structura conjunctivei subiacente. Se constată de asemenea la acest nivel o trecere gradată dinspre conjunctivul corneean spre cel scleral. La nivelul limbului sclero-corneean sunt prezente elemente vasculare, care reprezintă factori importanţi în chirurgia oculară, prezenţa lor la acest nivel permiţând procesul de cicatrizare.

Concluzii: contribuţia lucrării rezidă în constatarea aspectului structural deosebit pe care îl prezintă epiteliul corneean anterior, ce se înfundă sub forma unui pinten în ţesutul conjunctiv, aspect ce nu este semnalat de literatură.

 

  1. „CONSIDERATII CLINICO - TERAPEUTICE PRIVIND KERATOCONJUNCTIVITELE ALERGICE, PORNIND DE LA DOUA CAZURI CLINICE"

Conf. Dr. M. Filip, Dr. Adina Nechita, Dr. A. Filip, Dr. Camelia Constantin, Dr. Miruna Steflea (Bucuresti)
Dr. M. Amarin (Iordania)

Scop: sa prezinte alternative de tratament in 2 cazuri de keratoconjunctivita alergica cronica, cu mecanism imun diferit.

Material si metoda: s-au selectat 2 cazuri clinice: unul al unui copil in varsta de 7 ani cu keratoconjunctivita alergica cronica tip I, cu debut in urma cu 2 ani si al 2-lea al unui adult in varsta de 52 ani, diagnosticat cu psoriasis de 5 ani si keratoconjunctivita alergica cronica tip IV cu debut in urma cu 1 an; in ambele cazuri s-a instituit tratament antialergic specific.

Rezultate si discutii: in primul caz, in antecedente, s-au incercat timp de 1 an diverse combinatii topice antialergice, fara rezultat satisfacator ; la prezentarea in clinica noastra, in urma cu 2 luni, s-a instituit tratament antialergic topic (ketotifen) si sistemic (desloratadina) cu ameliorare. Ulterior, datorita reactivarii simptomatologiei, a fost necesara suplimentarea tratamentului cu corticosteroid topic. Evolutia a fost favorabila. In al 2-lea caz, datorita severitatii simptomatologiei la momentul prezentarii, s-a administrat de la inceput Prednison asociat cu tratament topic antialergic (olopatadina) si corticosteroid. Evolutia a fost favorabila dupa 2 saptamani de tratament.

Concluzii: este importanta stabilirea cu certitudine a bolii alergice oculare si administrearea tratamentului specific. Recidiva sau cazurile severe imoun adaugarea de corticoizi topic si/sau general.

 

  1. „ASPECTE HISTOPATOLOGICE SI PARTICULARITATI HISTOENZIMATICE ALE CORNEEI IN DIFERITE AFECTIUNI"

Dr. Stefania Craitoiu, Dr. Carmen Mocanu, Dr. Anca State, Dr. Loredana Falcoi, Dr. Oana Tarau (Craiova)

Scopul lucrării: Autorii îşi propun să evidenţieze modificările structurale ale corneei în diferite afecţiuni oculare cât şi aspectele histoenzimatice înregistrate la acest nivel.

Material şi metode: Materialul studiat este reprezentat de cornee ce provine de la pacienţi

cu diferite afecţiuni oculare care au necesitat enucleaţia sau evisceraţia globului ocular şi care a fost prelucrat prin tehnica histologică la parafină, realizându-se coloraţii cu: hematozilină-eozină, tricromic Goldner-Szekelly şi tricromic Masson. De asemenea, s-a realizat un studiu experimental pe animalele de laborator (şobolani) la care s-a injectat subconjunctival virus Coxsackie B3. Corneea recoltată după sacrificarea animalelor a fost prelucrată în tehnica histoenzimatică de evidenţiere in situ a activităţii următoarelor enzime: diaforază, dihidrofolatreductază, leucinaminopeptidază şi adenozintrifosfatază.

Rezultate: Examinarea preparatelor provenite de la lotul format din globi oculari obţinuţi în urma enucleaţiilor efectuate în stadiul de glaucom absolut dureros ne-au permis să vizualizăm modificările tisulare apărute ca urmare a acţiunii prelungite a hipertensiunii oculare. Unele dintre aceste modificări nu sunt caracteristice şi sunt reprezentate de leziuni inflamatorii de stază, dar şi de leziuni degenerative. În cadrul afecţiunilor inflamatorii (keratite, ulcere corneene) sunt prezente modificări la nivelul epiteliului anterior, stromei şi epiteliului posterior. Modificările enzimatice demonstrează declanşarea de către virusul administrat a mecanismelor imune locale de apărare.

Concluzii: Studiul histopatologic realizat evidenţiază leziuni distrofice, circulatorii, inflamatorii care pot duce la pierderea transparenţei acesteia şi implicit a funcţionalităţii organului vizual. Prin experimentul realizat se aduce o contribuţie la o mai bună înţelegere a proceselor histoenzimatice care au loc sub acţiunea virală, cu care clinica se confruntă frecvent şi implicit o înţelegere mai corectă în ceea ce priveşte aplicarea unei terapii corespunzătoare.

 

  1. „CORECTIA ASTIGMATISMULUI PRIN CHIRURGIE REFRACTIVA"

Dr. Cristina Besleaga (Bucuresti)

Este cunoscut că în chirurgia refractivă prin Laser Excimer cele mai bune rezultate s-au înregistrat în reducerea valorilor dioptrice în miopie. Totuşi, cele mai invalidante vicii de refracţie sunt astigmatismele şi, în special, cele mixte.

Am operat un număr important de ochi cu astigmatism şi am constatat că satisfacţia pacienţilor după rezolvarea cazului este deosebit de mare. Totuşi, de mai multe ori, a fost nevoie de reintervenţie, rezultatul iniţial fiind doar un pas în drumul spre valoarea finală a dioptriei.

5. „TEHNICA EPILASIK - AVANTAJE SI DEZAVANTAJE" film video

Dr. T. Tomi, Dr. D. Nicula, Conf. Dr. Cristina Nicula (Cluj)

Autorii prezintă un caz de miopie medie operat cu laser Excimer - tehnica Epilasik, comentănd avantajele şi dezavantajele acestei noi tehnici de chirurgie refractivă. Deşi, există o experienţă mai redusă cu această intervenţie, comparativ cu celelalte metode cunoscute, epilasik-ul căştigă teren, în prezent.

 

6. „CHIRURGIA REFRACTIVA PE OCHI CU PSEUDOFACHIE"

Dr. Cristina Besleaga (Bucuresti)

Aceste intervenţii chirurgicale sunt necesare în cazuri de erori de biometrie (cele mai frecvente apărând la miopii, cu posibil stafilom posterior) sau la pacienţi la care apare anizometropia, după pseudofakie.

De asemeni, am avut un caz cu miopie forte şi astigmatism, la care am efectuat Lasik post operaţie, tip Fukala cu pseudofak.

 

7. „EROARE BIOMETRICA SEVERA DUPA CHIRURGIE REFRACTIVA CU LASERULEXCIMER, URMATA DE IMPLANT REFRACTIV - REZOLVARE CHIRURGICALA PRIN TEHNICA „PIGGY BAG" film video

Conf. Dr. Cristina Nicula, Dr. D. Nicula, Dr. Giorgiana Rosca (Cluj)

Autorii prezintă cazul unei paciente operate pentru miopie forte cu laserul Excimer - tehnica Lasik, care la 1 an postoperator a prezentat o miopie restantă de -7 D. Biometria standard în vederea corecţiei chirurgicale a stabilit o valoare de +7 D pentru implantul refractiv. A rezultat un astigmatism hipermetropic compus de +6 D, corectat prin tehnica "Piggy Bag".

 

8. „REGRESIA DUPA CHIRURGIE REFRACTIVA"

Dr. Cristina Besleaga (Bucuresti)

Am efectuat o statistică pentru circa 100 de ochi, urmariţi pe o perioadă mai lungă (circa 2 ani) şi am constatat că regresia apare ca un efect relativ frecvent după operaţiile tip chirurgie refractivă.

În cazul miopiilor regresia apare frecvent la valori mai mari dioptrice şi la persoane mai tinere.

În hipermetropii regresia este aproape constantă. Am constatat că după corecţia regresiei evoluţia a fost foarte bună.

Astigmatismele au o evoluţie aproape imprevizibilă. Totuşi, cele sub -3Dcyl. (astigmatism miopic simplu), au o evoluţie foarte bună.

9. „TRANSPLANTUL DE CORNEE CU GREFON CONSERVAT, IN ROMANIA"

Dr. M. Zemba , Dr. Daniela Selaru, Dr. I. Stefaniu, Dr. Gh. Anghel,
Dr. A. Nenciu, Dr. Veronica Bobeico (Bucuresti)

Scop:
 - semnalarea realizarii primelor transplante de cornee cu grefon conservat in Romania
- descrierea metodologiei de recoltare si conservare
- evaluarea rezultatelor si a sigurantei metodei

Material si metoda:
- sunt descrise tehnica de recoltare si metoda de conservare
- procedura chirurgicala este prezentata intr-un film video

Rezultate: - este aratata evolutia fiecarui caz in parte

Concluzii:
- corneea poate fi conservata in conditii sigure cateva zile
- consideram ca recoltarea de la donatori in moarte cerebrala nu poate asigura necesarul de cornei, fiind necesara recoltarea de la cadavru

 

Glaucomul

  1. „SWAP VERSUS PERIMETRIA STANDARD ACROMATICA IN DIAGNOSTICUL PRECOCE AL GLAUCOMULUI "

Prof. Dr. D. Chiselita, Dr. Crenguta Marcu, Dr. Miruna Nitu, Dr. C. Danielescu (Iasi)

Scopul lucrării: evidenţierea rolului perimetriei blue on yellow în diagnosticul precoce al glaucomului şi corelaţiilor între parametrii perimetrici.

Material şi metodă: studiu prospectiv randomizat, ce a înrolat pacienţi cu hipertensiune intraoculară (HTIO), suspiciune de GPUD şi glaucom incipient la care s-a practicat analiza câmpului vizual în perimetria computerizată (Humphrey Field Analyzer) alb pe alb (programul C 24-2 Full Threshold) şi C 24-2 SWAP. Ambele testări s-au efectuat în aceeaşi zi randomizat (prima testare fiind fie perimetria acromatică, fie SWAP, urmând ca la testările următoare succesiunea testelor să se inverseze).

Rezultate: au fost incluşi în studiu 55 pacienţi (107 ochi) cu vârsta medie 44.16 ± 13.59 ani. Din aceştia 7 pacienţi (14 ochi) aveau diagnosticul de HTIO, 23 pacienţi (45 ochi) suspiciune GPUD şi 25 pacienţi (48 ochi) glaucom incipient.

Parametrii analizaţi au fost: acuitatea vizuală cu o medie de 0.98 ± 0,08; raportul C/D cu o medie de 0,43 ± 0,19.

Analiza globală a parametrilor CV a arătat: lipsa diferenţelor semnificativ statistice între parametrii deviaţiei totale în cele două strategii de testare (p = 0.14); MD FT = -2,83 ± 4,24, MD SWAP = -3,42 ± 5,17.

Parametrul deviaţiei în model este semnificativ statistic mai mare în perimetria cromatică (p < 0,0001) PSD FT = 2,66 ± 1,97 vs. PSD SWAP = 3,63 ± 1,36.

De asemenea există o bună corelaţie statistică între parametrii perimetrici în cele 2 modalităţi de testare: MD FT - MD SWAP - coeficient de corelaţie r = 0,665 (p < 0,0001); PSD FT - PSD SWAP - r = 0,621 (p < 0,0001).

Analiza individuală relevă o sensibilitate mai mare a perimetriei cromatice în detecţia deficitelor precoce, astfel la pacienţii cu HTIO (14 ochi) 1 ochi prezintă modificări în SWAP; dintre pacienţii cu suspiciune de GPUD (45 ochi) 5 ochi prezentau modificări de câmp vizual doar în SWAP, iar dintre pacienţii cu glaucom incipient (48 ochi) 13 ochi prezentau leziuni perimetrice mai aprofundate / extinse în SWAP faţă de perimetria acromatică.

Concluzii: perimetria cromatică blue on yellow se dovedeşte a fi o metodă mai sensibilă în evidenţierea deficitelor perimetrice în stadiile precoce ale glaucomului.

 

  1. „TOMOGRAFUL RETINIAN HEIDELBERG II - MODERNUL IN OFTALMOLOGIE"

Conf. Dr. Liliana Voinea, Dr. Angela Popa, Dr. Daniela Stana (Bucuresti)

Heidelberg Engineering a integrat experienta a mai mult de o mie de examinari, sfaturile sutelor de utilizatori si studii din intreaga lume. Imbinand ultimile tehnologii valabile in electronica, optica si in software a fost creat sistemul viitorului de detectie standard a glaucomului: Tomograful RetinianHeidelberg II. Topografia tridimensionala a capului nervului optic analizata prin sistemul confocal de scanare cu laser a demonstrat superioritatea sa fata de alte tehnologii de imagine. Acest aparat este unic din mai multe perspective. Este cel mai mic scanning laser, usor, portabil si apt pentru telemedicina. Obtine automat imaginile, analizeaza sectorial pentru detectia de glaucom incipient si analizeaza automat progresia.

Rezultatele sunt prezentate intr-o forma usor de inteles de catre pacient astfel asigurand complianta acestora.

 

  1. „MODIFICARILE MACULARE IN GLAUCOM"

Dr. C. Stefan, Dr. Alina Neacsu, Dr. Diana Postaliu (Bucuresti)

In glaucom la nivelul maculei si a stratului fibrelor nervoase retininiene apar modificari ce preced afectarea nervului optic si a campului vizual decelabile clinic.Studii histologice au aratat ca atunci cand AV si CV sunt modificate la nivel retinian se estimeaza o pierdere de 5o% de celule ganglionare ceea ce face ca prognosticul bolii sa fie rezervat in ceea ce priveste prezervarea functiei vizuale.

Tendinta actuala este de a identifica precoce modificarile structurale de la nivelul maculei si a stratului fibrelor nervoase retiniene lezarea acestor zone fiind considerata ca fiind cel mai precoce semne de aparitie a bolii glaucomatoase.Astfel evaluarea retiniana devine o metoda extrem de importanta de diagnostic precoce si evaluare ulterioara a pacientului cu glaucom.

Scop: cuantificrea modificarilor precoce ale maculei si ale stratului fibrelor nervoase retiniene la pacientii cu sindrom de hipertensiune intraoculara sau glaucom primitiv cu unghi deschis prin Tomografie in Coerenta Optica III (OCT) aparat de ultima generatie cu sensibilitate si specificitate maxime pentru obiectivul propus (interferometrie in infrarosu cu rezolutie axiala inalta 7-8 m).

Material si metoda: studiu clinic prospectiv pe 6 luni, incluzand 23 pacienti care au fost impartiti in 2 loturi:LOT A-15 pacienti cu sindrom de hipertensiune intraoculara (HTO) si glaucom primitiv cu unghi deschis(GPUD);LOT B -8 pacienti ,martor.

Criterii de includere :

-varsta<60 ani

-antecedente personale patologice fara diabet zaharat,miopie,alte afectiuni ce pot influenta calitatea examinarii

Parametrii monitorizati au fost:AV/PIO (lunar), gonioscopie (initial), CV/FO,(la 3 luni), OCT si pahimetrie (initial).S-a intocmit o fisa individualizata afiecarui pacient ce include: glicemie, profil lipidic, ex. cardiologic,ex. neorologic (echo Doppler carotidian), antecedente personale fiziologice si patologice.

Rezultate. In LOTUL A (15 pacienti),grosimea maculei la nivelul foveolei a fost cuprinsa intre 132+/-15mm si 166+/-11mm, cu o medie de 153+/-7 mm. LOTUL B martor alcatuit din 8 pacienti ,grosimea foveolara a fost cuprinsa intre 173+/-8 mm si 206+/-10 mm, cu omedie de 188+/-10 mm . De mentionat, ca aceste valori ale grosimii maculare sunt masurate la nivelul zonei celei mai declive a foveolei.

Din analiza datelor obtinute prin masurarea grosimii stratului fibrelor nervoase (RNFL) peripapilar in 4 cadrane(superior,inferior, temporal,nazal) se constata o scadere a valorilor acestui strat in cadranele inferior si temporal :

-LOTUL A : temporal 77,1 +/-15,9 mm ; inferior :126,9 +/-18.4 mm ;

-LOTUL B : temporal 83,1 +/- 13.5mm ;inferior :148,6 +/- 17,9 mm ;

De mentionat ca la LOTUL A Testul NST (Nerve layer symetry test ) care deceleaza cu mare specificitate alterarea grosimii RNFL este pozitiv.

Analiza grosimii corneei la nivel central(CCT) prin pahimetrie ultrasonica se constata valori ale CCT : -561,46 +/- 27,43 mm la pacientii cu HTO -552,44 +/- 38,61 mm la pacientii cu GPUD si 554,28+/- 61,65 mm la subiectii normali.

Concluzii:

-Grosimea maculara este diminuata la LOTUL A fata de LOTUL B

-Scadere a grosimii RNFL in cadranele temporal si inferior la LOTUL A fata de LOTUL B

-pacientii cu HTO au valori ale CCT mai mari decat subiectii normali si pacientii cu GPUD

Modificarile maculei in glaucom sunt precoce fiind considerate primul semn de boala.Afectarea grosimii RNFL este de asemenea un semn de diagnostic in conditiile in care pacientul nu prezinta modificari clinice.

Evaluarea cantitativa a modificarilor structurale de la nivelul maculei si a fibrelor nervoase retiniene ce apar la pacientii cu glaucom sau hiprtensiune intraoculara , folosind tehnici si aparate moderne deschide noi perspective in diagnosticarea precoce abolii, cu implicatii in managementul terapeutic al acestor pacienti avand un singur scop: prezervarea functiei vizuale.

 

  1. „ANALIZA COMPARATIVA A SIGURANTEI SI EFICIENTEI INTRE LATANOPROST, TRAVOPROST SI COMBINATIA FIXA TIMOLOL - DORZOLAMIDA"

Prof. Dr. Dorin Chiselita, Dr. Ingrid Antohi, Dr. Radu Medvichi, Dr. Ciprian Danielescu (Iasi)

Scop: compararea eficienţei şi siguranţei pe termen scurt a Latanoprostului, Travoprostului şi combinaţiei fixe Timolol-Dorzolamidă în scăderea presiunii intraoculare.

Metodă: studiu prospectiv, randomizat ce a inclus 38 de ochi de la 19 pacienţi cu glaucom cu unghi deschis şi hipertensiune intraoculară cu presiunea intraoculară mai mare sau egală cu 21 mmHg sub tratament cu betablocant. Perioada de urmărire a fost de 9 luni, fiecare pacient fiind supus unui regim de monoterapie de câte 3 luni pentru fiecare din cele trei medicamente. Ordinea administrării medicamentelor a fost randomizată. Lunar s-au determinat PIO (orele 8 şi 10 am), AV, toleranţa locală (fotografiere segment anterior) şi sistemică (ritm cardiac, tensiune arterială). În plus, la inrolare şi trimestrial (după fiecare secvenţă terapeutică) s-a înregistrat PIO la ora 4 pm, raportul C/D şi CV.

Rezultate: PIO medie initiala a fost de 25,11±2,89 mmHg. Scăderea PIO a fost comparabilă pentru Latanoprost şi Travoprost (p=0,0556) şi superioară celei determinate de combinaţia fixă Timolol-Dorzolamidă (p < 0,0001). Pe toata durata studiului nu au aparut modificari semnificative ale AV, C/D si CV. Nu s-au înregistrat efecte adverse sistemice. Toleranţa locală a fost mai bună pentru combinaţia fixă Timolol-Dorzolamdă, doar 2 pacienţi prezentând simptome minore. Nu au existat diferenţe semnificative între Latanoprost şi Travoprost privind hiperemia conjunctivală, hipertrofia cililor şi pigmentarea iriană.

Concluzii: toate cele trei medicamente reduc semnificativ PIO. Latanoprostul şi Travoprostul au eficacitate comparabilă şi superioară combinaţiei fixe Timolol-Dorzolamidă; toleranta combinatiei fixe Timolol-Dorzolamida este mai buna decat a derivatilor prostaglandinici studiati.

 

  1. „MECANISMUL DE ACTIUNE IN CHIRURGIA DE DRENAJ EXTERN NEPERFORANTA A GLAUCOMULUI"

Dr. C. D. Bordeianu (Ploiesti)

Scop: gasirea unui raspuns la urmatoarele intrebari: 1. care este calea principala de scurgere din camera anterioara in lacul intrascleral si de aici mai departe ?; 2. care este manevra esentiala pentru fiecare din aceste doua etape ale cai de scurgere.

Material si metoda: 13 cazuri cu glaucoma trabecular intens decompensate la care filtratia nu a aparut dupa deschiderea canalului Schlemm (CS), dupa trabeculectomia externa si dupa vascodilatare ci numai dupa deschiderea normala sau fortata a ferestrei descemetice, au fost urmarite 25-30 de luni. Inchiderea capacului scleral a folosit 3 suturi separate la varf si un fir temporal Meduri la baza.

Rezultate: PI fara medicatie a crescut de la 9-15 mmHg in prima zi la 13-18 mmHg mai apoi. Bula de filtratie nu s-a observat in primele 2-4 saptamani desi firul Meduri fusese extras din ziua a 4-a – a 6-a : dupa acest interval bula de filtratie a aparut, plata, in toate cazurile. Dupa 9-14 luni, bula de filtratie era plata, iar PI 15-18 mmHg. La ultimul control, dupa 25-30 de luni PI a crescut peste 22 mmHg in 8 cazuri: 4 au raspuns la spargerea laser a ferestrei descemetice, dar 4 au trebuit trabeculectomizate: intraoperator s-a constatat libertatea lacului intrascleral si functionalitatea moderata a ferestrei.

Concluzii: 1. Manevra esentiala in orice procedeu de drenaj neperforant este deschiderea ferestrei descemetice. Fara aceasta, deschiderea CS si trabeculectomia externa par sa aiba un rol mic in procesul de compensare tensionala.

2. La sfarsitul procesului de vindecare, calea principala de drenaj al lacului intrascleral ramine plaga operatorie cu lamboul sau subtire. 3. Suturile relaxabile evita hipotonia intensa, principala cauza de complicatii sau chiar, de esec. 4. Deoarece impiedica in perioada imediat postoperatorie formarea unei filtratii externe, vascacanalostomia este o manevra impotriva naturii, explicand esecurile tardive.

 

  1. „FENESTRAREA DESCEMETICA FILTRANTA (F.D.F.) - UN NOU PROCEDEU DE DRENAJ EXTERN NEPERFORANT"

Dr. C. D. Bordeianu (Ploiesti)

Scop: prezentarea variantei personale de sclerectomie profunda neperforanta, al carei mechanism de actiune respecta natura intr-o masura mai mare decat tehnica de origine si al carui nume (F.D.F.) reflecta mai bine esenta procedeului.

Material si metoda: 55 de ochi, 48 de pacienti , urmariti 6-22 luni au fost operati dupa un procedeu care respecta concluziile studiului precedent de evitarea gesturilor contrare naturii. Ca urmare: 1. lamboul superficial este mai gros 0,4 mm pentru o mai buna inchidere. 2. pentru a evita aspirarea unei cantitati importante de umor apos pe calea temporara a drenajului intern, si pentru a forta intregul debit sa participe la crearea si mentinerea unui drenaj extern eficient, dupa disectia lamboului rofund care deschide canalul Schlemm.

Rezultate: cifrele si literele reprezinta : timpul (l sau a), numarul de cazuri, succesul complet (%C) si succesul cumulate, cu si fara medicatie (%c): 6 L (55) 96,4% C; 98,2 %c 30L (15) 86,7% C; 93,3% % c.

Concluzii: rezultatele noului procedeu sunt comparabile cu standardul de aur al trabeculectomiei desi au fost obtinute fara deschiderea CA.

 

  1. „FENESTRAREA DESCEMETICA PERFORANTA (F.D.P.) - UN NOU PROCEDEU FISTULIZANT"

Dr. C. D. Bordeianu (Ploiesti)

Purpose:prezentarea variantei personale de sclerectomie profunda neperforanta convertita in trabeculectomie.

Material si metoda: 21 ochi operati au fost urmariti 6-28 luni.

Rezultate: camera anterioara a fost profunda in toate cazurile, 3 cazuri au prezentat strii hematice, iar 2 cazuri hifema (glaucoame neovaculare)

Concluzii: 1. rezultatele presorii sunt comparabile cu cele ale trabeculectomiei

2.manevrele de deschidere fortata a feresteri trebuie continuare fara ezitare pana la obtinerea filtratiei.

 

  1. „REZULTATE PRELIMINARE PRIVIND TRABECULOPLASTIA SELECTIVA - SLT (SELECTIVE LASER TRABECULOPLASTY p - 532 nm Nd: YaG"

Dr. D. I. Vasinca, Dr. Dana Vasinca (Bucuresti)

Sunt prezentate primele rezultate privind SLT in 23 cazuri de GPUD, urmarite timp de 3 luni.

S-au aplicat SLT pe 90 sau 18o grade si sa- urmarit scaderea IOP fata de IOP bazaliene, la 24 ore, o luna si 3 luni.

Rezultatele sunt analizate si comparate cu cele ale altor autori.


VINERI, 1 OCTOMBRIE 2004

Uveea

1. „ UVEITA CA PRIMA MANIFESTARE A MALADIEI BECHCET" poster

Dr. Mirela Preda, Dr. V. Patrascu, Dr. Mihaela Lacrateanu, Dr. Mihaela Sollosy (Craiova)

Frecventa atingerii oculare in maladia Behcet si caracterul inaugural uneori al afectarii oculare trebuie sa orienteze spre aceasta etiologie investigatiile in cazul uveitelor recidivante la adultul tanar.

Este prezentat cazul unui barbat in varsta de 45 ani care ,pe parcursul a 6 luni a prezentat 3 pusee de uveita la ochiul drept.Cel de-al III-lea puseu a fost precedat de aparitia unor afte bucale si ulceratii ale mucoasei genitale. Examenul dermatologic si testele imunologice ( HLA- B5) au confirmat etiologia. Corticoterapia in doze mari si imunosupresoarele au asigurat evolutia favorabila si au impiedicat recidivele.

In concluzie posibilitatile actuale, moderne de investigatie si terapie asigura evolutia favorabila a unor afectiuni cu potential invalidant ocular.

 

2. „UVEITA CRONICA RECIDIVANTA LA UN COPIL CU ARTRITA CRONICA JUVENILA , FORMA OLIGOARTICULARA; PREZENTARE DE CAZ"

Dr. D. I. Vasinca, Dr. Dana Vasinca, Dr. Elena Stefan, Dr. Mariana Stefan,

Dr. M. Tatineanu (Bucuresti)

Artrita cronica juvenila reprezinta una din cauzele iridociclitelor cronice la copii, mai ales in formele oligoarticulare.

Autorii analizeaza datele de epidemiologie, imunopatogenie, factorii de risc, complicatiile oculare, elementele de prognostic, diagnostic pozitiv si diferential. Se prezinta de asemenea, un algoritm de tratament al formei oligoarticulare.

 

3. „SINDROMUL ANTIFOSFOLIPIDIC - ETAPA IN DIAGNOSTICUL UNUI CAZ DE NEUROBORELIOZA"

Dr. Tatiana Rosca, Dr. M. Ghervan-Gogoasa (Bucuresti)

Obiectiv. În cadrul unor manifestări clinice pluriorganice, diagnosticul fiind dificil de stabilit colaborarea interdisciplinară este obligatorie.

Material şi metodă. Prezentarea unui caz clinic cu acuze plurisimptomatice. După efectuarea unei anamneze riguroase şi a unui examen clinico-paraclinic complet s-a relevat necesitatea unor consulturi multidisplinare.

Rezultate. Stabilirea diagnosticului de neuroborelioză prin intermediul diagnosticării unui sindrom antifosfolipidic secundar.

Concluzii. Colaborarea interdisciplinară este obligatorie şi esenţială în rezolvarea cazurilor complexe.

 

12.00 - 13.00 "Lentile de contact si solutii de intretinere"

prezentare sustinuta de Claudio Morelli, Division Manager Sauflon International,
organizata de
firma Kembli - Med/ Rikoptik Romania

Sauflon Pharmaceuticals was formed in 1985 and has gained a strong global reputation as a manufacturer of Contact Lens Care Products and more recently contact lenses.

Sauflon’s most popular lens, the Sauflon 55UV is a hema-copolymer, which is cast - moulded using advanced edge technology. This technology generates a lens with exceptionally smooth surfaces and edges and ensures the highest level of lens consistency and comfort.

Sauflon have recently added an aspheric lens design to their portfolio. This lens utilises the same material and is also manufactured using advanced edge technology. The advanced optics of this aspheric design allows light to be focussed to a common focal point at the back of the eye which in turn leads to more precise, clear vision. In particular patients will find that their contrast sensitivity is improved. As per all Sauflon lenses the aspheric lens provides exceptional comfort, handling and performance.

 

VINERI, 1 OCTOMBRIE 2004

A TREIA SESIUNE - CONCURS DE COMUNICARI A REZIDENTILOR

 

  1. „FLORA MICROBIANA CONJUNCTIVALA LA COPII INSTITUTIONALIZATI"

Dr. Falcoi Loredana

Rezident, Clinica de Oftalmologie, Craiova

Scopul lucrării : studiul florei conjunctivale la copii aflaţi într-un centru de plasament.

Material şi metodă : a fost luat în studiu un lot de copii, cu şi fără patologie inflamatorie conjunctivală, cu vârste cuprinse între 7 şi 18 ani, la care s-a recoltat secreţie lacrimală de la nivelul fundului de sac conjunctival inferior. Flora conjunctivală existentă în condiţii fiziologice şi patologice a fost comparată prin examenul direct pe lamă după coloraţie Gram şi prin însămânţare pe medii de cultură diferite, păstrându-se în toate cazurile condiţii identice de recoltare, prezervare şi însămânţare.

Rezultate şi concluzii : examinarea florei microbiene conjunctivale la copiii dintr-o colectivitiate închisă care nu au acuzat nici o simptomatologie subiectivă oculară a relevant prin însămânţare prezenţa cvasiconstantă la nivelul lacrimilor a germenilor comensuali.

  1. „TIPURI DE GERMENI SI MODALITATI DE RASPUNS LA TRATAMENTUL "BLIND" AL CONJUNCTIVITELOR ACUTE IN AMBULATORIUL DE SPECIALITATE"

Dr. Laura Mihaescu

Rezident, Clinica de Oftalmologie, Timisoara

Scopul lucrării:

1. Cercetarea germenilor ca factor etiologic al conjunctivitelor catarale la pacienţii din ambulatoriul de specialitate al Clinicii de Oftalmologie Timişoara.

2. Studiul răspunsului clinic manifest la tratamentul cu coliruri cu antibiotice în aceste tipuri de conjunctivite.

Material şi metodă: s-au recoltat probe de secreţie conjunctivală la 100 pacienţi cu simptomatologie de conjunctivită acută catarală, pacienţi care s-au prezentat la serviciul de urgenţă al clinicii. S-a administrat de primă intenţie:

  • 35 pacienţi între 10-20 ani - colir cu netilmicină;
  • 65 pacienţi între 21-40 ani - colir cu mixtură: cloramfenicol, rolitetraciclină, colistin

Criteriul de administrare al colirului a fost acela al preţului mai mic.

S-a efectuat studiu bacteriologic înainte de tratament şi la 5 zile după instituirea tratamentului cu colir.

Rezultate: din cei 100 pacienţi, la control s-au prezentat 30, 18 pacienţi cu vârsta între 10-20 ani, 12 pacienţi cu vârsta între 21-40 ani. Aceştia au prezentat următoarele categorii de germeni: 28 Stafilococi, 1 Haemofilus Influenzae, 1 Klebsiella. După 5 zile de tratament, la toţi pacienţii cultura a rămas sterilă. La 10 dintre pacienţii care iniţial au prezentat infecţii cu stafilococi (4 din categoria 10-20 ani, 6 din categoria 21-40 ani), simptomatologia a persistat, în ciuda tratamentului şi a culturilor care au rămas sterile la 5 zile. Acest fapt indică existenţa unor colonizări intratisulare de germeni. La aceste cazuri am administrat în continuare coliruri cu chinolone sub care simptomatologia a dispărut.

Discuţii: - am presupus cazurile care nu au revenit la control, vindecate sau ameliorate;

- am considerat oportună administrarea de colir cu chinolone la pacienţii cu simptomatologie persistentă, acestea având spectru larg.

Concluzii:

1. Vindecarea se produce în proporţie de 90% la tratamentul “blind” al conjunctivitei catarale, cu colir cu netilmicină şi colir cu mixtură: cloramfenicol, rolitetraciclină, colistin folosite de primă intenţie;

2. nu este neapărat necesară antibiograma

3. există germeni rezistenţi ce determină colonizări intratisulare ce necesită tratament prelungit şi diferenţiat, la care este utilă antibiogramafăcută înainte de începerea oricărui tratament şi examenul histopatologic al raclajului conjunctival;

4. majoritatea germenilor sunt coci obişnuiţi care răspund bine la tratamentul “blind”;

5. criteriul de administrare al unui antibiotic ieftin are o priză mai bună la tratament.

  1. „MODIFICARI CONJUNCTIVALE IN SINDROMUL EXFOLIATIV"

Dr. Mihaela Sollosy

Rezident, Clinica de Oftalmologie Craiova

Scopul lucrarii: studiul histopatologic al pieselor biopsice de conjunctiva bulbara la pacientii cu sau fara sindrom exfoliativ evident clinic si cataracta matura pentru cercetarea prezentei materialului exfoliativ.

Material si metoda: studiul s-a efectuat pe un lot de pacienti cu grupe de varsta diferite ce au necesitat interventie chirurgicala pentru cataracta,toti pacientii fiind examinati preoperator pentru cercetarea prezentei sindromului exfoliativ.

Piesele biopsice de conjunctiva bulbara s-au recoltat la sfarsitul operatiei de cataracta de la ochii cu cataracta matura si sindrom exfoliativ evident clinic uni/bilateral cat si de la ochii cu cataracta matura unilaterala fara exfoliere evidenta clinic dar cu exfoliere prezenta la congener.

Rezultate: s-a constatat prezenta materialului exfoliativ atat la ochii cu cataracta matura si sindrom exfoliativ uni/bilateral cat si la ochii cu cataracta matura unilaterala si exfoliere prezenta la congener.

Concluzii: conjunctiva poate fi o sursa independenta de material exfoliativ cu depistarea precoce în stadiul preclinic a sindromului exfoliativ la ochii cu cataracta matura unilaterala si exfoiliere prezenta la congener.

  1. „POVIDONE - IODINE 1% IN TRATAMENTUL CONJUNCTIVITEI"

Dr. Oana Tarau

Rezident, Clinica de Oftalmologie Craiova

Scopul lucrării: studiul îşi propune să evidenţieze efectul povidone-iodine soluţie 1% în tratamentul conjunctivitei.

Material şi metodă: in studiu a fost urmărit un lot de pacienţi diagnosticaţi cu conjunctivită, care nu au urmat nici un fel de tratament pentru această afecţiune.

Pacienţilor li s-a administrat povidone-iodine 1% în instilaţii 1picătură x 3/ zi, pe o perioadă cuprinsă între 7-14 zile. Înainte şi după tratament s-a recoltat secreţie conjunctivală de la pacienţi pentru examenul direct pe lamă (coloraţie Gram) şi însămânţări pe medii de cultură.

Discuţii şi concluzii: s-a constat remitere fenomenelor inflamatorii şi a simptomatologiei, precum şi negativarea culturii din secreţia conjunctivală.

  1. „DIAGNOSTIC PRECOCE AL SINDROMULUI SJOGREN SECUNDAR, FOLOSIND ANALIZA ELECTROFORETICA A PROTEINELOR LACRIMALE"

Dr. Viorica Madalina Cojocaru

Rezident, Spitalul Clinic de Urgente Oftalmologice Bucuresti

Introducere: bolile reumatismale sunt asociate frecvent cu manifestări oculare, cel mai adesea sub forma sindromului Sjogren secundar(SS) sau a uveitei anterioare. Diagnosticul de rutină al SS este de cele mai multe ori dificil de realizat. Pacienţii acuză frecvent disconfort ocular însoţit de senzaţie de arsură sau de uscăciune. Rezultatul testelor clasice cum ar fi testul Schirmer sau timpul de rupere al filmului lacrimal sunt, de cele mai multe ori, puţin corelate cu gradul de afectare oculară.

Obiective: această lucrare şi-a propus să studieze şi să compare aspectul electroforetic al secreţiei lacrimale la subiecţi normali şi la pacienţi cu lupus eritematos sistemic (LES), poliartrită reumatoidă(PAR) şi spondilită ankilopoetică (SA), încercând să pună la punct o metodă rapidă de diferenţiere a persoanelor cu SS de indivizii sănătoşi.

Materiale si metodă: subiecţii au fost: un LES grup (n=4), un grup SA (n=5), un grup PAR (n=7) şi un grup de control ce a cuprins subiecţi sănătoşi. Lacrimile au fost recoltate folosind metoda Schirmer şi au fost eluate de pe hârtia de filtru folosind 40 microL de soluţie reducătoare.

Separarea electroforetică s-a realizat pe un gel sodium dodecyl sulfate-poliacrylamidic şi colorarea gelului s-a realizat cu argint şi Coomassie blue.

Rezultate: principalele componente proteice separate din lacrimi au fost: lactoferina, lizozimul, pre-albumina specifică lacrimală, imunoglobulina A si beta2-microglobulina şi au fost identificate folosind markeri serici de greutate moleculară. Liniile electroforetice au fost analizate densitometric iar datele au fost prelucrate statistic cu programul Origin 6.0.

Concluzii: există o diferenţă semnificativă între profilul electroforetic al secreţiei lacrimale la pacienţii cu boli reumatismale în comparaţie cu subiecţii normali. Printre pacienţii cu PAR au existat subiecţi cu un nivel scăzut de lizozim si lactoferină ceea ce sugerează existenţa unui SS încă nediagnosticat clinic. Analiza electroforetica a secreţiei lacrimale reprezintă o metodă rapidă, simplă şi reproductibilă care poate furniza informaţii precoce despre o posibilă afectare oculară în cadrul bolilor reumatismale.

6. „TRANSPOZITIA OBLICULUI SUPERIOR INTR-UN CAZ CU RUPTURA TRAUMATICA A TREI MUSCHI EXTRA OCULARI"

Dr. Andreea Ciubotaru

Rezident, Spitalul Clinic de Urgente Oftalmologice Bucuresti

Traumatismele oculare cu ruptura a muschilor extraoculari , dar fara perforarea globului ocular sunt extrem de rare.

Scopul terapeutic principal in astfel de cazuri il constituie reducerea diplopiei posttraumatism in special in pozitie primara si la privirea in jos.

Material si metoda . Lucrarea prezinta cazul unui barbat de 63 ani care a suferit un traumatism ocular neperforant stang cu ruptura de muschi drept superior, drept intern si oblic superior si dilacerare a muschiului drept inferior.

Rezolvarea chirurgicala a constat in sutura muschiului oblic superior stang (dupa ce a fost rezecat cu 10 mm) la insertia muschiului drept superior stang.


Rezultate. La 3 luni postoperator, pacientul nu prezinta diplopie in pozitia primara , la privirea spre stanga si la privirea in jos

Concluzii : transpozitia muschiului oblic superior la insertia muschiului drept superior a transformat functia de depresor si abductor a oblicului mare in functie de ridicator si adductor.

7. „MARGINORAFIA CONJUNCTIVALA IN CORECTIA CHIRURGICALA A PTERIGIONULUI"

Dr. Cosmin Rosca

Rezident,Clinica de Oftalmologi , Cluj

Autorul prezintă un caz de pterigion operat, recidivate. După rezecţia capului şi corpului pterigionului, marginea liberă a conjunctivei se “surfilează” cu un fir resorbabil. Astfel,o mică porţiune a epiteliului conjunctival vine în contact cu tenonul şi sclera, în scopul prevenirii recidivei.

8. „REZULTATE FUNCTIONALE ALE TRATAMENTULUI ANTIVIRAL IN KERATITELE SUPERFICIALE"

Dr. Felicia Iliusi

Rezident, Clinica de Oftalmologie Craiova

Scopul lucrării este de a evalua eficacitatea tratamentului antiviral, topic şi general, în cheratitele superficiale.

Material şi metodă. Studiul retrospectiv a fost efectuat pe un lot de pacienţi internaţi în Clinica de Oftalmologie Craiova, cu grupe de vârstă diferite, diagnosticaţi cu cheratită superficială herpetică sau zosteriană. La toţi bolnavii am administrat tratament antiviral.

Rezultate. Am constatat îmbunătăţirea acuităţii vizuale după tratament antiviral topic, o parte dintre pacienţi beneficiind şi de tratament general cu acyclovir. Toţi au tolerat bine medicaţia şi nu au apărut efecte adverse.

Concluzii. Există un beneficiu net al medicaţiei antivirale locale +/- generale în cheratitele superficiale herpetice şi zosteriene, atât la copii, cât şi la adulţi.

9. „TOXOPLASMOZA OCULARA - CAZ CLINIC"

Dr. Catalin Mihnea Popa

Rezident, Clinica de Oftalmologie, Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central Bucuresti

Scop: Voi prezenta evolutia in timp (iunie 2000-iulie 2004) a unui pacient cu toxoplasmoza oculara bilaterala.

Material si metoda : Pentru confirmarea diagnosticului pozitiv pacientul a fost investigat din punct de vedere oftalmologic (A.V., oftalmoscopie directa, retinofotografii, AFG, camp vizual), cat si serologic (Test ELISA pentru anticorpi antitoxoplasma de tip IgM si IgG ) la intervale regulate de timp.

Discutii : Tratamentul instituit de medicul infectionist si de cel oftalmolog a reusit sa mentina o acuitate vizuala buna in tot acest interval de timp. Titrul de anticorpi anti-toxoplasma de tip Ig G s-a mentinut crescut peste valorile normale, dar in scadere continua (de la 1,667mU in iunie 2000, la 0,691mU in iunie 2004).

Particularitatile cazului constau in mentinerea unei A.V. = 1 fc, in ciuda multiplelor leziuni retiniene, precum si faptul pacientului i s-a interzis sa mai aiba un copil, dupa ce s-a constatat ca si sotia avea un titru crescut de Ac anti-toxoplasma.

10. „CERCETARI CLINICE SI SEROLOGICE IN UVEITA TOXOPLASMICA"

Dr. Farah Constantin

Rezident, Clinica de Oftalmologie Constanta

Lucrarea prezintă un studiu retrospectiv pe o perioadă de 5 ani (1998-2002), asupra unui număr de 21 de cazuri de uveite toxoplasmice la grupa de vârstă 1-20 de ani. Din lotul studiat, cu toate că nu există predispoziţie de sex, 14 cazuri au fost la sexul feminin faţă de 7 cazuri la sexul masculin. În funcţie de locul de provenienţă, 13 au provenit din mediul rural şi 8 din mediul urban, fapt explicat şi prin lipsa mai mare de igienă în mediul rural. Din punct de vedere clinic, 13 cazuri au evoluat sub formă de corioretinită, 5 sub formă de iridociclită şi 3 cazuri de uveite totale. De menţionat sunt cele 3 observaţii care au prezentat manifestări neurologice cu calcificări cerebrale, oligofrenie, tetraplegie spastică.

11. „COMPLICATIILE ANESTEZIEI PARABULBARE"

Dr. Diana Pop

Rezident, Sectia de Oftalmologie, Spitalul Militar Cluj

Scopul lucarii: analiza complicatiilor anesteziei parabulbare in chirurgia cataractei.

Material si metoda: studiu clinic retrospectiv ce cuprinde un numar de 2486 globi oculari operati de cataracta in Sectia de Oftalmologie a Spitalului Militar Cluj-Napoca, in perioada 15 mai 2001-15 mai 2004, carora li s-a efectuat preoperator anestezie parabulbara cu oculopresiune.

Rezultate: complicatiile preoperatorii ale anesteziei parabulbare au fost:

  • · Hematomul retrobulbar (2 cazuri-0,08%);

  • · Eroziune corneana postcompresiune (3 cazuri-0,12%);

  • · Hifema (2 cazuri-0,08%);

  • · Chemozis.

Complicatiile postoperatorii au fost:

  • · Ptoza palpebrala tranzitorie (5 cazuri-0,2%);

  • · Diplopie tranzitorie (3 cazuri-0,12%);

  • · Tromboza de vena centrala a retinei si obstructie de artera centrala a retinei (1 caz-0,04%);

  • · Hemoragii subconjunctivale si echimoze palpebrale.

Concluzii: anestezia parabulbara cu oculopresiune asigura confort operator mare, iar complicatiile au aparut intr-un procent scazut si s-au fost rezolvat favorabil in majoritatea cazurilor.

12. „STUDIU CLINIC SI EXPERIMENTAL PRIVIND INFLUENTA VISION BLUE ASUPRA ENDOTELIULUI CORNEEAN"

Dr. Sanda Lazar

Rezident, Clinica de Oftalmologie, Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central Bucuresti

Scopul lucrarii este evaluarea clinica si experimentala a efectului colorantului Vision Blue asupra endoteliului cornean.

Material si metoda: s-a efectuat un studiu clinic comparativ asupra unor pacienti operati de cataracta si un studiu de laborator efectuat pe ochi de iepure.

- studiul clinic comparativ s-a efectuat pe doua loturi egale de pacienti ,la primul dintre ele folosindu-se colorarea capsulei anterioare cu Vision Blue 0,1%,si la al doilea neutilizandu-se coloranti de capsula anterioara.Loturile au fost eterogene din punctul de vedere al duritatii cataractei la prezentare,cantitatii de ultrasunete utilizate, varstei si sexului pacientilor. Toate interventiile au fost efectuate de aceeasi echipa operatorie,prin aceeasi tehnica operatorie si cu acelasi suport tehnic. S-a studiat densitatea medie si morfologia celulelor endoteliale,preoperator si postoperator, prin microscopie speculara .

-studiul experimental s-a realizat pe doua loturi de ochi de iepure. La primul lot corneea a fost perfuzata cu solutie continand Vision Blue ,iar in lotul de control perfuzia a fost realizata pentru aceeasi durata de timp,cu o cantitate egala de BSS, comparandu-se de asemenea densitatea medie si morfologia celulelor endoteliale obtinute prin microscopie speculara.

Rezultate . Scaderea numarului mediu si modificarea morfologiei celulelor endoteliale a fost similara in cele doua loturi,atat in studiul clinic cat si in cel experimental.

Concluzii . Lipsa efectelor semnificative asupra endoteliului cornean recomanda utilizarea Vision Blue in interventiile prin facoemulsificare care necesita o mai buna vizualizare a capsulei anterioare.

13. „INCIDENTA COMPLICATIILOR INTRA SI POSTOPERATORII IN CHIRURGIA CATARACTEI IN FUNCTIE DE VALORILE GLICEMICE"

Dr. Laura Sandra Ionascu

Rezident, Clinica de Oftalmologie, Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central Bucuresti

Scop: lucrarea isi propune sa cerceteze incidenta complicatiilor Intra si postoperatorii in chirurgia cataractei in functie de valorile glicemice (pacienti diabetici si nondiabetici).

Material si metoda: s-au luat in studiu 2 loturi: un lot de pacienti diabetici cu valori glicemice diferite, varste diferite, operati de cataracta prin facoemulsificare si un lot similar de pacienti fara diabet.

Rezultate: s-au constatat incidente crescute ale unor complicatii (facoemulsificarea dificila prin fibroza nucleului, hemoragia segmentului anterior, edemul cornean postoperator, reactii uveale) la pacientii diabetici fata de cei din lotul martor.

Concluzii: studiul arata o crestere a complicatiilor intra si postoperatorii in chirurgia cataractei la pacientii diabetici comparativ cu cei nediabetici. Totodata se observa o progresie a retinopatiei diabetice postoperator, acest lucru necesitand o urmarire pe o perioada mai indelungata pentru a putea trage concluzii veridice.

14. „STUDIU OBSERVATIONAL PRIVIND BIOMETRIA IN PREZENTA DE SYNCHYSIS SCINTILLANS "

Dr. Adriana Paula Grigorian

Rezident, Clinica de Oftalmologie, Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central Bucuresti

Scop: comunicarea observatiilor privind dificultatile care pot aparea in realizarea biometriei la pacientii cu cataracta si sinchizis scintilant precum si modalitatile prin care pot fi evitate erorile de biometrie la astfel de pacienti.

Material si metoda: studiu observational pe 4 pacienti de la 3 chirurgi diferiti. Pacientii prezentau cataracta si sinchizis scintilant si au fost propusi pentru interventie chirurgicala de extractie a cataractei cu implant de cristalin artificial de camera posterioara.

Rezultate: in cazul a doi pacienti biometria a rezultat valori dioptrice mari (+29D, respectiv +28D) care s-au dovedit gresite in sensul ca nu au asigurat postoperator emetropia planificata. Din contra, postoperator refractia a aratat valori negative mari (-9D, respectiv -6.5D echivalent sferic), motiv pentru care s-a practicat ulterior explant cu reimplant de cristalin artificial. Implantul secundar a fost ales pe baza refractiei postoperatorii si a valorii implantului primar (+20D, respectiv +24D). In alte doua cazuri eroarea biometrica a fost evitata prin selectarea doar a axului antero-posterior real, si nu a mediei aritmetice furnizate de calculatorul biometrului. Aceata alegere s-a dovedit corecta, postoperator inregistrandu-se o refractie aproape de emetropie.

Concluzii: asocierea cataractei cu sinchizisul scintilant este o aparitie relativ frecventa, prezenta sinchizisului scintilant putand fi o cauza de eroare biometrica la astfel de pacienti. Eroarea de biometrie poate fi evitata prin modificarea tehnicii de biometrie. Aceste observatii intaresc necesitatea realizarii ecografiei oculare in cazuri de medii oculare opace.

15. „FACOEMULSIFICAREA LA INCEPUT DE DRUM PENTRU UN REZIDENT"

Dr. Andrei Filip

Rezident, Clinica de Oftalmologie, Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central Bucuresti

Scop: de a prezenta procedeul de instruire a unui rezident in facoemulsificare

Material si metoda: autorul a operat in perioada ianuarie 2003 - iunie 2004, prin facoemulsificare, un numar de 115 de cazuri de cataracta: 87 nemature si 28 mature. Implant de pseudofac a fost in 114 de cazuri de CP si 1 de CA

Rezultate au fost favorabile. Capsula posterioara a fost rupta in 6 cazuri.

Discutii: sunt descrise dificultatile curbei de invatare, s-a inceput cu cazuri favorabile facoemulsificarii si, pe masura experientei, s-a trecut la cataracta matura

Concluzii: in conditiile unor dotari tehnice, oftalmologul poate aborda cu succes, dupa o pregatire teoretica si practica, facoemulsificarea.

16. „CAPCANELE ECOGRAFIEI"

Dr. Beatrice Jitianu Cerbulescu

Rezident, Clinica de Oftalmologie, Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central Bucuresti

Scop: evidentierea rolului echografiei oculare si a capcanelor echografiei, in diagnosticarea bolilor retiniene.

Material si metoda: studiu retrospectiv,in perioada ianuarie-iunie 2004,la un numar de 7cazuri(7 ochi), internate si operate in Clinica de Oftalmologie a Spitalului Clinic Militar Central pentru diferite afectiuni retiniene.

Echografiile oculare au fost efectuate cu echograf ULTRASCAN,in mod A si B,in diferite incidente.

Rezultate: Echografia oculara a orientat diagnosticul si decizia terapeutica,dar leziunile descoperite intraoperator au fost diferite de cele prezentate echographic, demonstrand existenta capcanelor ecografiei si deci necesitatea corelarii ei cu celelalte metode diagnostice.

Concluzii: Ecografia oculara in afectiunile retiniene este o explorare ce ajuta la stabilirea diagnosticului corect, alaturi de anamneza, examen histopatologic, examenul oftalmologic.

17. „CURBA DE INVATARE A PERIMETRIEI STANDARD COMPUTERIZATE"

Dr. Ciprian Danielescu

Rezident, Clinica I de Oftalmologie Iasi

Scopul lucrarii: evidenţierea efectului de învăţare în efectuarea perimetriei standard computerizate şi aprecierea valorii primului cîmp vizual (CV) în diagnosticul glaucomului.

Pacienti şi metodă: studiu prospectiv ce a inclus 48 pacienţi (91 ochi) cu hipertensiune intraoculară (HTIO) sau glaucom primitiv cu unghi deschis (GPUD) ce au efectuat primele 3 câmpuri vizuale (Humphrey Field Analzyer, C24-2 Sita Standard sau Full Threshold) într-un interval maxim de 12 luni.

Rezultate: vârsta medie a pacienţilor a fost 58,5 ± 15,84 ani. 22 de ochi au fost diagnosticaţi cu HTIO, restul cu GPUD. Ameliorarea sensibilităţii de la un câmp vizual la următorul (considerată expresie a efectului de învăţare) a apărut în medie în 1,47 ± 2,38 puncte la al 2-lea CV (limite 0-11 puncte) şi în 1,14 ± 2,16 puncte (limite 0-13 puncte) la al 3-lea CV.

A existat o bună corelaţie a valorilor MD între primul şi al treilea CV (coeficient de corelaţie Spearman r = 0.86) precum şi între al doilea şi al treilea CV (r = 0.90). Corelaţia a fost mai slabă, dar statistic semnificativă între valorile PSD la primul şi al treilea CV (r = 0.81) precum şi între al doilea şi al treilea CV (r = 0.818).

Considerând (ca ipoteză de lucru) al treilea câmp vizual ca etalon, am constatat că primul câmp vizual are o sensibilitate de 87,03 % şi o specificitate de 89.18 % în detectarea deficitelor perimetrice glaucomatoase (valoare predictivă 77.6 %). Al doilea câmp vizual are o sensibiltate de 92.59 % şi o specificitate de 89,18 % în detectarea deficitelor perimetrice (valoare predictivă 82.57 %).

Concluzii: efectul de învăţare este prezent în primele 3 câmpuri vizuale, dar pare să influenţeze în mică măsură diagnosticul defectelor perimetrice glaucomatoase. O posibilă explicaţie este prezenţa în proporţie crescută a defectelor perimetrice importante (mai uşor de evidenţiat chiar de la primul cîmp vizual) la pacienţii luaţi în studiu.

18. „CORELATII INTRE PERIMETRIA COMPUTERIZATA SI GROSIMEA STRATULUI FIBRELOR NERVOASE RETINIENE LA PACIENTI CU GPUD"

Dr. Maria Rujan

Rezident, Clinica de Oftalmologie, Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central Bucuresti

Scopul lucrarii: determinarea corelatiei intre grosimea stratului fibrelor nervoase retiniene, obtinuta prin tomografie in coerenta optica , si defectele de cimp vizual la pacienti cu glaucom cu unghi deschis.

Material si metoda: studiul comparativ s-a realizat la pacienti cu glaucom cu unghi deschis pe o perioada de 9 luni.

Pacientii au fost supusi unui examen oftalmologic complet (AV , TIO , Biomicroscopie, examen biomicroscopic al fundului de ochi), gonioscopie, perimetrie computerizata si tomografie in coerenta optica.

Examinarile au fost efectuate la 3,6 si 9 luni,in Clinica de Oftalmologie a Spitalului Militar Central.

Rezultate: perimetria computerizata Humphrey a permis determinarea modificarilor de cimp vizual. Prin OCT s-a examinat profilul retinei juxtapapilar cu realizarea unei harti retiniene, la care s-a analizat grosimea stratului fibrelor nervoase retiniene in cele 4 cadrane.

S-a analizat corelatia intre informatiile obtinute prin OCT si perimetrie computerizata, precum si coroborarea cu rezultatele celorlalte investigatii , la toti pacientii inclusi in studiu.

Concluzii: modificarea grosimii stratului fibrelor nervoase retiniene in diferite cadrane,determinata prin OCT, se coreleaza cu prezenta deficitelor de cimp vizual la pacientii cu glaucom.

19. „TRABECULECTOMIA CU ANSA DE PROLEN IN GLAUCOMUL NEOVASCULAR - TEHNICA OPERATORIE"

Dr. Catalin Caraus

Rezident, Sectia de Oftalmologie, Spitalul Militar Cluj

Introducere: glaucomul neovascular nu este o entitate clinică rară. El apare ca stadiu final al mai multor afecţiuni, având la bază tulburări circulatorii de tip ischemic (TVCR, uveite, DR, TIOC, DZ, M. Coats, M. Eales) şi este situat de cele mai multe ori deasupra oricăror resurse terapeutice.

Alături de dispozitivele artificiale de drenaj, trabeculectomia cu ansă de prolen în CA reprezintă o modalitate terapeutică eficientă.

Observaţie: se prezintă pe film video ,cazul unui pacient de 62 de ani cu diagnosticul de glaucom neovascular la OD. S-a practicat la OD trabeculectomie sub volet scleral cu ansă de prolen în camera anterioară.Evoluţia postoperatorie a fost urmată de calmarea fenomenelor iritative, remisia edemului cornean şi scăderea presiunii intraoculare.

Concluzii: procedeul “Trabeculectomie cu ansă de prolen în CA şi fixarea ei sub voletul scleral” reprezintă o modalitate terapeutică eficientă, ieftină, uşor de executat în chirurgia glaucoamelor neovasculare.

20. „STRESS BIOMECANIC IN GLAUCOM - CAUZE SI EFECTE"

Dr. Alina Neacsu

Rezident, Clinica de Oftalmologie, Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central Bucuresti

Glaucomul - neuropatie optica cu etiopatogenie multifactoriala reprezinta o continua provocare privind mecanismele fiziopatologice implicate in producerea distructiei celulelor ganglionare.Sunt cunoscute rolul reprezentat de factorul mecanic exercitat asupra nervului optic ,de factorul vascular implicat ,precum este acceptata teoria"mortii celulare programate" - apoptoza conform careia celulele ganglionare se autodistrug la comanda unui anumit factor „trigger" ce poate fi de diverse etiologii (produsi de excitotoxicitate , radicali liberi).

S-a constatat ca modificarile proprietatilor biomecanice ale Laminei cribrosa si ale sclerei peripapilare au o importanta mare in patogenia glaucomului.Modificarea matricei extracelulare precum si afectare celularitatii la acest nivel determina compresie pe nervul optic si distruge celulele ganglionare atat prin efect direct cat si indirect prin blocarea fluxului axonal retrograd scazand astfel aportul de neurotrofine(BDNF-brain derivated neurotrophin factor) de origine centrala cu rol trofic axonal.

Scop: cuantificrea modificarilor ce apar la nivelul Laminei cribrosa si a sclerei parapapilare la modele experimentale la care s-a provocat glaucom.

Material si metoda: studiu experimental cu durata de 10 saptamani incluzand 8 animale de laborator (cobai adulti cu aceeasi varsta). S-a relizat un model experimental de glaucom, cresterea presiunii intraoculare s-a realizat prin diatermizarea a 2 vene episclerale toate manevrele fiind executate sub neuroleptanalgezie cu ketamina 80mg/kg-c,si xilazina 12mg/kg-c i.p. Parametrii monitorizati : PIO initial, la 4s, 8s, 10s, fluxul sanguin retrobulbar la 8s prin examen echo- Doppler orbitar

La sfarsitul studiului s-a efectuat examen histopatologic al capului nervului optic-coloratie hematoxilin-eozina prin microscopie optica.

Rezultate si concluzii: examenul echo Doppler efectuat la 8s arata o diminuare a fluxului sangvin retrobulbar ceea ce implica o scadere a aportului de oxigen la nivelul capului nervului optic si a Laminei cribrosa fapt ce favorizeaza generarea de produsi toxici(glutamat) cu rol si in proliferarea matricei extracelulare.

Examinarea finala ale sectiunilor de nerv optic au decelat la nivelul Laminei cribrosa si a sclerei parapapilare modificari de ordin calitativ: acumulare excesiva de material extracelular ,o proliferare a fibrelor de elastina, si modificari in structura fibrelor de colagen,insotite de alterari ale celularitatii la acest nivel.

Aceasta teorie recenta ce implica Lamina cribrosa si sclera parapapilara in fiziopatologia neuropatiei optice glaucomatoase implica mai multe componente: moleculara, biologica si mecanica. Decifrarea tuturor mecanismelor a caror actiune determina distructia celulelor ganglionare va permite o noua abordare terapeutica in glaucom.

21. „UTILIZAREA TOMOGRAFIEI IN COERENTA OPTICA IN DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL SI IN MONITORIZAREA PATOLOGIEI MACULARE LA ADULTUL TANAR"

Dr. Simona Buliga

Rezident, Clinica de Oftalmologie, Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central Bucuresti

Scop: lucrarea de fata isi propune sa evalueze avantajele folosirii tomografiei in coerenta optica in patologia maculara a adultului tanar atat pentru diagnosticul diferential cat si pentru monitorizarea evolutiei diverselor afectiuni maculare.

Material si metoda: este un studiu retrospectiv efectuat pe cazuistica noastra in ultimii doi ani in care am luat in calcul pacientii tineri cu patologie maculara la care diagnosticul a fost stabilit prin examen clinic, angiofluorografie si tomografie in coerenta optica. Se incearca stabilirea ponderii tomografiei in coerenta optica in diagnosticul diferential si in monitorizarea evolutiei acestor bolnavi.

Concluzii: tomografia in coerenta optica este o metoda investigationala moderna, neinvaziva, repetitiva, ale carei valente in diagnosticul diferential si in monitorizare sunt inca insuficient exploatate.

22. „MODIFICARI ALE PROTEINEI "C" RECTIVE IN DEGENERESCENTA MACULARA SENILA"

Dr. Oana Banu Panait

Rezident, Clinica de Oftalmologie Tirgu Mures

Scop: lucrarea de faţă îşi propune să efectueze un studiu prospectiv care să urmărească nivelurile proteinei C reactive (CRP) la pacienţii cu degenerescenţă maculară senilă (DMS) comparativ cu nivelurile CRP la pacienţii fără DMS încadraţi în aceeaşi grupă de vârstă.

Material si metodă: cazuistica lucrării a cuprins pacienţii cu DMS la care s-au luat în considerare multipli parametrii precum vârsta, sex, fumat, boli cardio-vasculare, analizându-se la aceşti subiecţi, nivelul CRP.

Rezultate: la pacienţii diagnosticaţi cu DMS s-a observat o creştere a nivelului CRP spre deosebire de lotul martor cuprinzând pacienţi cu vârsta apropiată de cei cu DMS.

Concluzii: nivelurile crescute de CRP la pacienţii cu DMS ar putea susţine ideea că inflamaţia cronică sistemică afectând şi circulaţia retiniană poate reprezenta un factor declanşator sau de progresie a bolii aducând un aport în clarificarea patogeniei bolii.


SAMBATA, 2 OCTOMBRIE 2004

Retina / Vitros

  1. „ APORTUL METODELOR IMAGISTICE IN DIAGNOSTICUL CONTUZIILOR OCULARE"

Dr. Doina Barascu, Dr. Andreea Nicolcescu, Dr. Carmen Mocanu,

Dr. Flori Marinescu, Dr. Felicia Iliusi (Craiova)

Introducere: contuziile oculare continuă să reprezinte un segment important al urgenţelor oftalmologice, cu implicaţii majore asupra funcţiei vizuale. Diagnosticarea precisă şi evaluarea imediată a tuturor leziunilor oculare postcontuzive reprezintă una din etapele obligatorii înaintea începerii oricărui act terapeutic.

Scopul lucrării: lucrarea îşi propune studiul leziunilor oculare postcontuzive, utilizând metode imagistice.

Material şi metodă: studiul a fost efectuat în Clinica de oftalmologie din Craiova, urmărind retrospectiv toţi pacienţii cu leziuni contuzive oculare internaţi în Clinica de oftalmologie pe perioada ultimilor 5 ani. La toţi pacienţii evoluţia şi recuperarea leziunilor sub tratament au fost corelate cu aspectul ecografic şi/sau radiologic efectuate la internare.

Rezultate şi discuţii: prin perfecţionarea continuă, metodele imagistice au oferit în ultimele decenii, din ce în ce mai multe date despre structurile globului ocular, necesare cu precădere în situaţiile în care vizibilitatea acestora este îngreunată prin alterarea mediilor transparente. Utilizarea ecografiei oculare la pacienţii cu contuzii oculare şi hemoftalmus, ne-a permis alegerea celei mai potrivite conduite terapeutice, evitând temporizarea unor complicaţii severe ce pot evolua cu scăderea sau pierderea definitivă a funcţiei vizuale.

Concluzii: efectuarea ecografiei oculare în contuziile oculare trebuie considerat ca examen de rutină, permiţând o bună identificare a modificărilor traumatice de pol anterior şi posterior.

  1. „POTENTIALUL EVOCAT VIZUAL - ALTERNATIVA IN PROGNOSTICUL OCLUZIEI DE VENA CENTRALA A RETINEI"

Dr. Carmen Damian, Dr. Maria Iancau (Craiova)

Scopul lucrarii: este acela de a evidenţia modificările traseului potenţialului evocat vizual la pacienţii cu ocluzie de venă centrală a retinei şi de a corela aspectul traseului cu gravitatea şi prognosticul funcţional al accidentului vascular.

Material si metoda: s-a studiat un lot de pacienţi cu ocluzie de venă centrală a retinei, de trunchi sau de ramuri secundare. S-a înregistrat potenţial evocat vizual tip pattern reversal cu bare verticale la debutul accidentului vascular, în evoluţia sa, înainte şi după aplicarea tratamentului.

Lotul a cuprins ocluzie de venă centrală a retinei cu capilaropatie tip edematoasă, ischemică sau mixtă.

Rezultate: s-a constatat că la pacienţii cu ocluzie de venă centrală a retinei, de trunchi sau de ramuri secundare la care potenţialul evocat vizual s-a înregistrat în primele 3 zile de la debut, traseul a fost normal.

La pacienţii la care înregistrarea s-a efectuat după 3-4 zile de la debutul accidentului vascular traseul a înregistrat modificări ale latenţei şi amplitudinii undei Pm. Modificările traseului au fost concordante cu gravitatea afecţiunii.

La pacienţii cu ocluzie de ramuri venoase temporale, complexul macular NPN a fost înlocuit de complexul paramacular PNP. Traseul efectuat după tratament la pacienţii cu ocluzii de venă centrală a retinei tip capilaropatie edematoasă s-a îmbunătăţit.

Concluzii: traseul potenţialului evocat vizual înregistrat la pacienţii cu ocluzie de venă centrală a retinei suferă modificări concordante cu gravitatea afecţiunii. Inregistrarea potenţialului evocat vizual poate constitui o alternativă de evaluare a prognosticului vizual înainte şi după administrarea tratamentului.

  1. „ASPECTE CLINICE DIFERITE IN FAMILII CU RETINOPATIE PIGMENTARA" poster

Dr. Anca State, Dr. Carmen Mocanu, Dr. Stefania Craitoiu,

Dr. Dana Preoteasa, Dr. Florentina Marinescu (Craiova)

Scopul lucrării: evidenţierea comparativă a aspectului leziunilor fundului de ochi la mai mulţi pacienţi din aceeaşi familie cu retinopatie pigmentară.

Material şi metodă: examinarea oftalmologică completă a fost efectuată la indicaţia medicului, la cât mai multe dintre rudele pacienţilor cu retinopatie pigmentară diagnosticate ambulator. La toate cazurile la care s-au evidenţiat modificări retiniene, examenul oftalmologic a fost completat de adaptometrie şi retinofotografii. Am efectuat de asemenea pentru aceste familii arborii genealogici pe cel puţin 3 generaţii.

Rezultate şi concluzii: examinarea fundului de ochi la membrii unor familii cu antecedente de retinopatie pigmentară, a relevat existenţa alături de cazurile tipice, a unor cazuri de forme atipice, asimptomatice sau neevolutive sau asocierea unor alte forme de pigmentări retiniene (pigmentare grupată a retinei

  1. „RETINOPATIA SEROASA CENTRALA, DE LA PERIOADA CLASICA LA CEA MODERNA, O NECUNOSCUTA CONSTANTA"

Dr. Gh. Munteanu, Dr. M. Munteanu, Prof. Dr. Ileana Zolog, Dr. Stela Giuri (Timisoara)

Scop: retinopatia seroasa centrala (RSC) se caracterizeaza prin decolarea retinei neurosenzitive si a EPR, prezenta "punctelor de fuga" si hiperpermeabili-tatea coroidiana. Patogenia este neprecizata.

Scopul studiului este delimitarea stadiului cunostiintelor privind aspectul clinic, patogenic si terapeutic al afectiunii.

Material si metoda: studiu retrospectiv pe 375 de cazuri cu RSC. Pacientii au fost supusi unui examen clinic general si ocular complet, iar evolutia clinica urmarita pe o perioada de 2-10 ani.

Rezultate si discutii: cazurile, predominant de sex masculin (78%), au avut o varsta medie de 38 ani (18-62 ani). Diagnosticul a fost confirmat in 91% din cazuri prin prezenta "punctelor de fuga", care au fost unice sau multiple, cu localizari variabile si insotite sau nu de modificari corioretiniene secundare. Factorii de risc constatati au fost stresul, personalitatea tip A, corticoterapia, HTA, sarcina, si altele. Tratamentul a fost medicamentos si prin fotocoagulare. Rezultatele functionale, in absenta recidivelor, au fost favorabile in 72% din cazuri.

Concluzii: RSC este o afectiune cu patogenie si tratament neprecizat si contro-versat. Totalitatea aspectelor clinice definesc RSC, de la perioada clasica la cea moderna, ca o necunoscuta constanta.

  1. „RETINOPATIA DE PREMATURITATE - PROGRAM NATIONAL; REZULTATE PRELIMINARE ALE SCREENING-ULUI SI TRATAMENTULUI REGIONAL (SUDUL ROMANIEI)"

Dr. Ileana Vatavu, Dr. Constanta Nascutzy, Dr. Tatiana Ciomartan, Dr. Ioana Anca,

Dr. A. Stanescu, Dr. E. Tomescu, Dr. M. Craiu, Dr. M. Iordachescu, Dr. A. Georgescu (Bucuresti)

În ultimii 15 ani în România a crescut numărul copiilor cu vârstă gestaţională (VG)<30 săptămâni care supravieţuiesc. IOMC a iniţiat în 2002 un program de screening pentru retinopatia prematurului (ROP) în câteva maternităţi din Bucureşti şi din 2003pe cel de tratament cu laser diodă.

Material şi metodă: criteriile de includere în screening: toţi prematurii cu VG<32 săptămâni şi greutate la naştere (Gn) < 1500g., la care s-au adăugat cei cu VG>32 săptămâni, Gn>1500 g. a căror patologie perinatală a determinat medicul neonatolog să solicite consultul oftalmologic şi care au fost examinaţi în 2003.Criteriul de tratament a fost prezenţa „pragului” (stadiul 3+) sau prezenţa ROP în zona I, cu boală plus severă, indiferent de stadiu.Prezenţa dezlipirii retinei posterioare sau aspecte mai grave decât aceasta au fost considerate ca evoluţie nefavorabilă a bolii.

Rezultate: in 2003 au fost examinaţi 239 de prematuri dintre care 109 (45,6%) au prezentat ROP şi 29 (12,1%) au atins stadiul 3 + şi au fost supuşi tratamentului cu laser diodă.Copiii cu ROP aveau o VG semnificativ mai mica decât cei fără ROP (29,8 vs.31,6 p<0,001) şi Gn.mai mică(1245 vs.1540, p<0,001):

Factorii de risc postnatali asociaţi cu incidenţa crescută a ROP includ:

O2>40%, icter prelungit, anemie şi utilizarea de dopamină.

Boala era prezentă în zona I în 13 cazuri(11,9 %) la OD şi 11 cazuri (10,1%) la OS.

în zona II în 88 cazuri (80,7%) la OD şi 88 cazuri (80,7%) la OS şi în zona III în 1 caz (0,9%) la OD şi 3 cazuri (2,8%) la OS:

29 dintre prematuri au atins stadiul „prag" la o vârstă postconcepţională mediană de 35 săptămâni (limită:32-44 săptămâni).

Au îndeplinit criteriile de aplicare a tratamentului laser 11 prematuri cu leziuni în zona I şi 18 prematuri cu leziuni în zona II.Fotocoagularea s-a realizat utilizând un număr median de 990 spoturi( limite :430-2300). Postoperator s-a observat regresie la 22/29 (75,9%) dintre copii iar 7/29 (24,1%) au prezentat agravare (5 cu boală în zona I,2 cu boală în zona II)

Complicaţiile intra şi postoperatorii au fost rare şi tranzitorii.

Considerăm că este necesar ca experienţa IOMC să continue şi să se extindă astfel încât toţi prematurii cu risc pentru ROP să fie incluşi în programul de screening naţional.

  1. „SCREENING-UL RETINOPATIEI DIABETICE, INTRE CLASIC SI MODERN"

Dr. Livia Davidescu, Dr. Mirela Preda, Dr. Carmen Damian (Craiova)

Scopul lucrării: lucrarea îşi propune să evalueze metodele uzuale şi moderne de screening ale retinopatiei diabetice, accenuând aspecte ale experienţei acumulate de noi în Departamentul "Ochiul Diabetic" din Cadrul Clinicii de Oftalmologie Craiova.

Material şi metodă: studiul a cuprins 1075 de pacienţi cu retinopatie diabetică, luaţi în evidenţă prin programul computerizat "Diabet-Soft" în Departamentul "Ochiul Diabetic" din Craiova.

Fişele de evaluare ale acestor pacienţi au consemnate atât date generale, cât şi paramerii examinărilor oftalmologice (AV, TIO, examen biomicroscopic de pol anterior şi examenul fundului de ochi). La covârşitoarea majoritate a pacienţilor cu retinopatie diabetică luaţi în studiu am efectuat retinofotografii pe câmp de 60 de grade, în dinamică, respectiv la intervale de timp prestabilite, în funcţie de stadiul retinopatiei şin de indicaţia terapeutică a fotocoagulării laser. la un grup restrâns de pacienţi am efectuat, de asemenea, angiofluorografii.

Rezultate şi discuţii: metoda de screening cea mai eficientă pentru depistarea leziunilor retiniene specifice bolii diabetice a fost cea retinofotografică, ce a permis totodată urmărirea în dinamică a acestora. O menţiune deosebită trebuie făcută în legătură cu leziunile maculare şi cu cele retiniene periferice, situaţie în care examenul biomicroscopic coroborat cu examenul retinofotografic s-au dovedit extrem de eficiente pentru screening.

Concluzii : pentru screeningul eficient al retinopatiei diabetice se impune, pe de o parte, utilizarea unui program computerizat, iar pe de altă parte îmbinarea metodelor de examinare biomicrocopică cu cele retrinofotografice.

  1. „STUDIUL HISTOLOGIC AL MODIFICARILOR RETINIENE LA DIABETICI " poster

Dr. Stefania Craitoiu, Dr. Carmen Mocanu, Dr. Cristian Olaru, Dr. Rodica Manescu (Craiova)

Scopul lucrării: diabetul, prin tulburările sale metabolice, determină complicaţii grave la nivel ocular. Studiul realizat îşi propune evidenţierea modificărilor morfologice apărute în retinopatia diabetică.

Material şi metode: materialul cercetat a fost reprezentat de globi oculari proveniţi din banca de organe a catedrei de histologie, comparându-se cazuri de retinopatie diabetică cu globi oculari indemni. Materialul s-a prelucrat în tehnica histologică la parafină, pe secţiunile obţinute realizându-se coloraţii cu hematoxilină - eozină, tricromic Goldner - Szekelly şi impregnaţie argentică după metoda Bielschowschi.

Rezultate: examinarea preparatelor microscopice a evidenţiat modificări vasculare la toate tipurile de vase (microanevrisme, vase de neoformaţie, hialinizări vasculare, proliferări endoteliale, îngroşări ale membranei bazale, modificări apoptotice ale pericitelor) şi răsunetul lor parenchimatos (microhemoragii, exudate). Modificările întâlnite nu sunt specifice diabetului, fiind prezente şi în alte afecţiuni, dar la diabetici ele se îmbină caracteristic, astfel încît sunt considerate ca făcând parte dintr-o entitate aparte, retinopatia diabetică.

Concluzii: depistarea cât mai precoce a diabetului, în scopul aplicării unui regim alimentar şi a unei terapii adecvate, sunt dezideratele către care se tinde în scopul prevenirii sau întîrzierii apariţiei modificărilor histologice retiniene, astfel păstrându-se cât mai mult timp nealterată funcţia vizuală.

  1. „APORTUL ANGIOFLUOROGRAFIEI IN STABILIREA CONDUITEI TERAPEUTICE OPTIME IN RETINOPATIA DIABETICA"

Dr. Livia Davidescu, Prof. Dr. Florica Ignat (Craiova)

Scopul lucrării : lucrarea îşi propune să analizeze contribuţia angiofluorografiei retiniene la evaluarea pacienţilor cu retinopatie diabetică şi, implicit, aportul acestei metode la stabilirea contribuţiei terapeutice optime în cazul acestor pacienţi.

Material şi metodă: un lot de pacienţi cu retinopatie diabetică în diverse stadii de evoluţie au fost examinaţi prin intermediul angiofluorografiei retiniene. La toţi pacienţii studiaţi au fost realizate, anterior examenului angiofluorografic, examene oftalmologice care au inclus determinarea acuităţii vizuale, biomicroscopia polului anterior şi posterior şi retinofotografii.

Rezultate şi discuţii: angiofluorografia a evidenţiat prezenţa neovaselor retinene şi/sau papilare la o serie de pacienţi la care examinarea fundului de ochi prin intermediul biomicroscopiei şi al retinofotografiei nu a relevat aceste modificări ( vizibilitate fundului de ochi era diminuată prin prezenţa unor modificări de transparenţă ale cristalinului şi vitrosului, precum sinchisis scintillans). În plus, această tehnică a avut un aport major în stabilirea tipului de maculopatie şi a gravităţii acesteia; astfel, la o numeroşi pacienţi cu AV relativ bună şi modificări clinice discrete au fost puse în evidenţă leziuni infraclinice extrem de importante.

Concluzii: angiofluorografia constituie o metodă de elecţie pentru evaluarea retinopatiei diabetice, această investigaţie fiind deosebit de utilă pentru stabilirea conduitei terapeutice optime.

9. „EFICACITATEA COAGULARII RETINEI CU LASER Nd-Yag IN TRATAREA FORMEI EDEMATOASE A MACULOPATIEI LA DIABETICI"

Dr. Natalia Pasenco, Dr. Tatiana Pasenco (Chisinau)

Eficacitatea coagularii retinei cu laser Nd: YAG in tratarea formei edematoase de maculodistrofie diabetica. Unanim e acceptat ca principala si cea mai efectiva metoda de tratare a formei edematoase de maculodistrofie diabetica (MD) este coagularea cu laser a retinei, care, fiind aplicata la timp oportun, permite de a preveni scaderea acuitatii vizuale.
Exista diferite abordari ale problemei coagularii cu laser a forme edematoase de MD. Cea mai raspindita este metoda coagularii cu laser de tip #8222; retea#8221;, care se efectueaza in diferite modificari.

Scopul lucrarii este de a aprecia eficacitatea coagularii cu laser Nd: YAG a retinei in tratarea formei edematoase de MD, efectuata in modificarea de tip #8222;retea#8221; propusa de noi. Sub supravegherea noastra au fost 15 bolnavi (30 de ochi) cu forma edematoasa de MD, dintre care 10 barbati si 5 femei cu virsta intre 35 si 80 de ani. De diabet zaharat insulinodependent sufereau 8 bolnavi. Vechimea bolii varia intre 5 si 20 de ani. Toti bolnavii sufereau de forma neproliferativa de angioretinopatie diabetica; cu pericolul dezvoltarii procesului proliferativ. In lucrare sunt analizate cazurile bolnavilor cu edem difuz in regiunea maculara. In 20 de ochi a fost stabilit edem macular difuz relativ #8222; proaspa; t#8221; si in 10 ochi a fost diagnosticat edem difuz cu multiple focare distrofice. Coagularea retinei de tip #8222; retea#8221; in modificarea propusa se efectua cu oftalmocoagulatorul laser Nd: YAG cu lungimea de unda 532 nm (culoare verde). La fiecare ochi se aplicau circa 400 coagulari la distanta de &frac34; din diametrul lor (diametrul fiind de 100-200 mkm) cu puterea 150...300 mW si expozitia de 0,1 s. Coagularea se raspindea si peste limitele arcadelor vasculare in directia periferiei medii. De fapt, aceasta; modificare este intermediara intre metoda de #8222;retea#8221; clasica si coagularea cu laser panretinala.

Examinarea de control dupa operatie s-a realizat in perioada de la 10 zile pina la 1 luna. In zonele, unde coagulurile s-au manifestat insuficient a fost efectuata coagularea cu laser suplimentara. Durata observarii dupa acest procedeu constituie de la 3 luni pina la 1 an.

Efectul coagularii cu laser a fost apreciat dupa dinamica acuitatii vizuale si a imaginii fundului de ochi. Acuitatea vizuala s-a marit in 23 de ochi (70%), raminind insa neschimbata in 7 ochi. Sporirea acuitatii vizuale se observa in majoritatea cazurilor la bolnavii cu acuitatea vizuala initiall mai mare de 0,2 si cu o scurta durata a edemului. Apreciind dinamica schimbarilor fundului de ochi se poate mentiona rezorbtia edemului la majoritatea bolnavilor peste 2 luni si reducerea semnificativa a numarului de hemoragii.

Asadar, coagularea retinei cu laser Nd: YAG la forma edematoasa de MD este destul de efectiva. Cel mai pronuntat efect se inregistreaza cind acuitatea vizuala initiala este mai mare de 0,2.

10. „MACULOPATIA DIABETICA EDEMATOASA - REZULTATE DUPA LASERTERAPIA FOCALA"

Dr. Livia Davidescu, Prof. Dr. Florica Ignat (Craiova)

Scopul lucrarii: lucrarea îşi propune să urmărească evoluţia pacienţilor cu maculopatie diabetică edematoasă trataţi prin fotocoagulare laser focală.

Material si metoda: studiul a cuprins pacienţi cu maculopatie edematoasă luaţi în evidenţă în departamentul "Ochiul Diabetic" din Craiova. Aceşti pacienţi au fost evaluaţi din punct de vedere oftalmologic înainte şi după terapia laser, perioada de urmărire variind între 6 şi 12 luni. La majoritatea pacienţilor s-au efectuat retinofotografii succesive, evaluarea angiofluorografică realizându-se la o parte din pacienţii trataţi prin fotocoagulare laser.

Rezultate: cele mai bune rezultate au fost obţinute în cazul pacienţilor cu diabet zaharat tip 2 echilibraţi din punct de vedere hemodinamic şi glicemic, chiar în condiţiile existenţei la aceşti pacienţi a unui dezechilibru al metabolismului lipidic.

Concluzii: tratamentul laser focal constituie terapia de elecţie în cazul maculopatiei edematoase, acesta dovedindu-se eficient la majoritatea pacienţilor urmăriţi de noi.

11. „EFECTUL PML CRONO ASUPRA FUNCTIEI MACULARE LA PERSONALUL SANATOS OCULAR, DAR PROFESIONAL EXPUS FOTOSTRESS-ULUI; STUDIU PRELIMINAR "

Dr. Aurora Nicodim, Dr. Cristina Iliuta (Bucuresti)

Scop : in preocuparea mai larga, de gasire a unor posibilitati de protectie vizuala pentru persoanele expuse profesional fotostress-ului, ne-am propus testarea eficacitatii unui preparat ce a dovedit efecte protectoare si care este destinat tratamentului unor afectiuni degenerative oculare.

Material si metoda : studiu clinic interventional prospectiv , cuprinzind 20 subiecti normali din punct de vedere ocular ( pol anterior normal, fara patologie de pol posterior, TO max. 21 mm Hg.,) 9 barbati si 11 femei, cu virste cuprinse intre 25 si 50 ani ( media 39 ani 6 luni ) , voluntari informati in prealabil asupra scopului urmarit si asupra efectelor suplimentului nutritiv administrat. PML s-a administrat timp de 3 luni, in doza orala de 1 capsula pe zi, 20 zile pe luna. Aprecierea eficacitatii preparatului asupra performantelor vizuale s-a facut comparind rezultatele obtinute inainte si dupa administrarea preparatului, pentru urmatoarele investigatii functionale:

- sensibilitatea la contrast ( utilizind programul de testare al aparatului Sifi-MAV)

- testul de ebluisare maculara ( nictometrul Zeiss)

- perimetrie computerizata ( cu tehnica dublajului in frecventa - PDF- Humphrey); strategia threshold C-20.

Rezultate - Concluzii : rezultatele demonsreaza ca administrarea in doze mici de PML- CRONO este asociata cu modificari semnificative statistic in privinta testului de ebluisare maculara, sensibilitatii la contrast si sensibilitatii retiniene (optimizind indicii statistici de evaluare a performantelor vizuale). Preparatul se recomanda ca un excelent adjuvant in protectia vizuala a personalului expus fotostress-ului.

12. „INTERFATA VITREORETINIANA - ASPECTE PATOLOGICE"

Dr. Diana Postaliu, Prof. Dr. B. Carstocea, Dr. Otilia Gafencu (Bucuresti)

Scopul lucrarii: focalizarea atentiei asupra importantei vitrosului in patologia retiniana.

Design: cercetarea literaturii de specialitate si serii de cazuri.

Metoda: consideratii teoretice asupra interfetei vitreo-retiniene, dublate de imagini biomicroscopice si intraoperatorii.

Rezultate: modificarea interfetei "normale" vitreo-retiniene exercita tractiuni vitreo-retiniene antero-posterioare si tangentiale ce determina patologie retiniana.

Concluzii: cand vom cunoaste mai bine vitrosul posterior,vom stii sa prevenim anumite boli ale retinei.

13. LUCRARE REZERVATA

Dr. Daniel Baron (Nantes - Franta)

10.30 - 11.30 Simpozion cu tema "Noi optiuni de tratament pentru degenerescenta maculara senila" organizat de firma S.I.F.I.S.p.A. Italia

Degenerescenta maculara senila: epidemiologie si patogeneza

Dr. Otilia Gafencu (Bucuresti)

Stadiul actual al tratamentelor medicale ale degenerescentei maculare senile - „lectura magistralis"

Prof. Dr. Filippo Drago (Catania, Italia)

Terapia fotodinamica cu Riboflavina in degenerescenta maculara senila

Prof. Dr. B. Carstocea, Dr. M. Ionita, Dr. Diana Postaliu,

Dr. H. Stanca (Bucuresti)

Scopul lucrarii: evaluarea eficacitatii terapiei fotodinamice cu riboflavina in DMS exudativa.

Design: serie de cazuri, interventionala prospectiva.

Metoda: pe o serie de 7 cazuri cu DMS exudativa, preevaluate clinic si angiofluorografic, s-a aplicat terapie cu laser argon, folosindu-se spot mare si putere mica, dupa administrarea prealabila a unei doze prestabilite de riboflavina, pe cale i.m. si p.o.

Evaluarea postlaser s-a efectuat clinic, angiofluorografic si prin OCT.

Rezultate: deoarece urmarirea a doua dintre cazuri este in derulare, vom comunica rezultatele si concluziile ulterior, cu ocazia expunerii prezentarii.

 

Retina / Vitros

14. „CORTICOIZII IN CHIRURGIA VITREORETINIANA "

Prof. Dr. B. Carstocea, Dr. Otilia Gafencu, Dr. Monica Armegioiu, Dr. Maria Paiu (Bucuresti)

Se prezinta un studiu retrospectiv pe un lot de 40 de pacienti, la care s-a practicat chirurgie vitreoretiniana, studiu care cuprinde anii 2001 - 2003. In timpul interventiilor s-au folosit substante corticoide, in scop terapeutic sau de marcaj al vitrosului si limitantei interne.

Substantele folosite au fost: hidrocortizon acetat, dexametazona, metilprednisolon, triamcinolon acetonid.

Modul de administrare a fost injectarea intravitreeana a substantelor prin pars plana.

Indicatiile intraoperatorii au fost:

a) terapeutice: edemul macular de diferite etiologii (inclusiv maculopatia edematoasa din retinopatia diabetica si edemul macular posttraumatic), degenerescenta maculara legata de varsta - forma cu neovascularizatie subretiniana, uveite intermediare si posterioare (printre care uveita facoanafilactica), vasculite retiniene.

b) de marcaj al vitrosului si membranei limitante interne - in cazul hidrocortizonului acetat si triamcinolonei acetonid.

Un mod particular de administrare a fost injectarea subretiniana de Solumedrol si dexametazona in degenerescentele maculare legate de varsta complicate cu neovascularizatie subretiniana.

15. LUCRARE REZERVATA

Prof. Dr. Sheriff Mohamed Shetta (Cairo- Egipt)

16. „DEZLIPIREA DE RETINA CU RUPTURI INAPARENTE CLINIC"

Dr. Otilia Gafencu, Dr. Maria Paiu, Dr. Simona Buliga, Dr. Laura Macovei (Bucuresti)

Scop: analiza si elaborarea unei tactici terapeutice in cazurile de dezlipire de retina cu rupturi inaparente clinic.

Design: studiu retrospectiv pe 7 cazuri.

Metoda: un numar de 7 pacienti cu dezlipire de retina regmatogena au fost examinati, evaluati clinic si tratati chirurgical in perioada decembrie 2003 - iunie 2004. Dintre acestia, 5 cazuri, bolnavi cu varsta peste 60 ani, au suferit in antecedente o interventie chirurgicala de extractie a cristalinului cataractat si implant de pseudofak. 2 pacienti au fost diagnosticati la internare cu diagnosticul de dezlipire de retina regmatogena. Pacientii au fost tratati chirurgical, realizandu-se, in functie de fiecare caz in parte, indentatie externa cu burete de silicon asociata cu vitrectomie posterioara, criopexie si tamponament intern cu gaz.

Rezultate: pacientii tratati chirurgical au avut o evolutie favorabila, cu recuperare functionala in totalitate. Decizia asupra completarii tehnicii chirurgicale cu criopexie sau fotocoagulare laser ab internum sau indentatie externa radiara sau circumferentiala, este, de cele mai multe ori, luata in functie de tipul si amploarea dezlipirii.

Concluzii: atitudinea terapeutica in dezlipirile de retina cu rupturi inaparente clinic include indentatie externa, vitrectomie posterioara, criopexie sau fotocoagulare laser, tamponament intern cu gaz. De cele mai multe ori, rupturile sunt mici, punctiforme si situate in extrema periferie retiniana, si apar pe fondul unei degenerescente vitreene si retiniene periferice ignorate.

17. LUCRARE REZERVATA

Prof. Dr. Khaled Essmat el-Rakhawy (Cairo- Egipt)

18. „NEUROTOMIA OPTICA RADIARA (NOR) IN NEUROPATIA OPTICA ISCHEMICA ANTERIOARA NONARTERITICA (NAION) SI IN ATROFIA OPTICA GLAUCOMATOASA"

Prof. Dr. B. Carstocea, Dr. Monica Armegioiu, Dr. H. T. Stanca,Dr. Maria Paiu,

Dr. Simona Buliga, Dr. Beatrice Jitianu Cerbulescu, Dr. Liliana Pulbere (Bucuresti)

Scop: evidentierea unor aspecte favorabile (din punct de vedere functional) postoperatorii prin aplicarea RON in NAION si atrofia optica glaucomatoasa.

Design: noncomparativ ,interventional , retrospectiv.

Material si metoda : s-a practicat Vitrectomie posterioara , RON si injectare de gaz in 11 cazuri de NAION si respectiv 9 cazuri de atrofie optica partiala glaucomatoasa. Perioada de urmarire a variat de la 3 la 15 luni, masurandu-se Acuitatea Vizuala,TIO, campul vizual(CV) pentru glaucomatosi si examinandu-se aspectul FO.In unele situatii s-au efectuat angiofluorografii.

Rezultate: acuitatea Vizuala s-a imbunatatit in 8 cazuri cu NAION si in 4 cazuri cu atrofie optica glaucomatoasa.In nici unul din cazuri nu s-a constatat scaderea AV. La glaucomatosi s-a constatat conservarea sau chiar ameliorarea campului vizual.Principalele complicatii intraoperatorii au fost : hemoragii vitreene (8), hemoragii subretiniene (2) si hemoragii retiniene (4).

Concluzii: Neurotomia Optica Radiara pare a fi o tehnica fezabila ce poate fi abordata si in cazuri considerate pana nu demult compromise functional.Elaborarea unui protocol de selectie a cazurilor destinate RON ar creste si mai mult sansele de reusita ale acestei tehnici.

19. LUCRARE REZERVATA

Prof. Dr. Hassan Ali Mortada (Cairo-Egipt)

 

SAMBATA, 2 OCTOMBRIE 2004

Dr. Simona Radu

Consultant Profesional Johnson&Johnson Vision Care

Prima generatie de lentile de contact silicon hidrogel a oferit practicienilor din intreaga lume un nou instrument terapeutic. Totusi, proprietatile fizice ale materialelor folosite nu intruneau toate cerintele pentru un port optim al lentilelor de contact.

Pentru a face un pas inainte in satisfacerea nevoilor pacientilor, devenise necesara dezvoltarea unui nou material pentru lentilele de contact. Acest material trebuia sa combine doveditele beneficii ale materialelor din hidrogel folosite in fabricarea lentilelor de contact moi, pentru inlocuire frecventa, cu transmisibilitatea inalta la oxigen a lentilelor obisnuite din silicon hidrogel.

Aceasta prezentare va descrie caracteristicile si beneficiile unei noi generatii de lentile de contact silicon hidrogel cu Hydraclear, ce combina calitatile de varf ale celor doua categorii de materiale si reprezinta o revolutie in domeniul lentilelor de contact.